GELU DIACONU, FOST PREŞEDINTE ANAF: "Va continua degringolada veniturilor şi creşterea cheltuielilor şi a împrumuturilor bugetare"

Va continua degringolada veniturilor şi creşterea cheltuielilor şi a împrumuturilor bugetare, până la sfârşitul anului, când deficitul va fi cu două cifre...undeva spre 10-11%, este de părere Gelu Diaconu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care deficitul bugetar s-a adâncit la 4,7% din PIB, respectiv 49,68 miliarde lei, în primele şapte luni ale anului în curs, de la 1,75% (18,14 miliarde lei) în aceeaşi perioadă din 2019, conform execuţiei bugetare publicată, ieri, de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Sume în valoare de 27,01 miliarde lei (2,55% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, arată ministerul de resort.

În acest context, fostul şef al ANAF ne-a transmis: "Când am susţinut, chiar înainte de pandemie, că programarea bugetară pentru anul acesta era la fel de mincinos-optimistă ca şi pe vremea guvernării anterioare, ministrul Cîţu (nr.r Ministrul Finanşelor Florin Cîţu) nu mai contenea cu lucrurile «fantastice» pe care le va face pentru români. De exemplu, umflaseră din pix numai la TVA cu vreo 7 miliarde lei pe care aveau să le dea jos din program la rectificare!

Când pentru publicaţia dumneavoastră estimam că deficitul va fi de peste 9% anul acesta, guvernanţii făceau o primă rectificare de un optimism deşănţat (6,7% deficit).

Pentru cei care cunosc realitatea economică, capacitatea administrativă a ANAF şi «competenţa» actualilor guvernanţi, deficitul de 10 miliarde euro la şapte luni este ceva normal.

Orice decident politic, fie el semianalfabet funcţional, se pricepe la a promite lucruri măreţe, a împrumuta şi a cheltui banii statului.

Dificil este să reuşeşti să combaţi evaziunea, să colectezi venituri suplimentare şi să iei masuri de echitate fiscală.

Mie îmi este foarte clar, de vreo trei ani de zile, că ne vom lovi cu capul de zid, iar explicaţiile privind execuţia bugetară (sume «lăsate» la dispoziţia agenţilor economici, TVA rambursată suplimentar, cheltuielile generate de pandemie sau cele cu investiţii publice, bonificaţii acordate etc.) nu sunt altceva decât adevăruri parţiale, ca să nu le numesc de-a dreptul minciuni manipulatoare menite sa escamoteze o incapacitate cronică în a gestiona banul public.

Nu există nici cel mai mic motiv de optimism cu privire la starea finanţelor publice atât timp cât politrucii (cu diplome sau fără!) iau decizii numai în notă electorală.

Aşadar, va continua degringolada veniturilor, creşterea cheltuielilor şi a împrumuturilor bugetare, până la sfârşitul anului, când deficitul va fi cu două cifre...undeva spre 10-11%.

După alegeri, va veni...potopul măsurilor de restructurare a cheltuielilor bugetare şi de creştere a taxelor.

Ca la radio Erevan. În principiu, în termeni pe înţelesul tuturor, ceea ce spune ministrul Cîţu este corect, numai ca bietul cetăţean român (turmentat?) nu a câştigat o maşină fantastică, ci i s-a furat până şi bicicleta pe care o căpătase pe datorie de la guvernarea PSD".

Recent, ministrul Finanţelor Florin Cîţu afirma că toate deficitele bugetare "au explodat", criza economică însemnând cheltuieli mai mari de la buget pentru toate ţările. "Totuşi, România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială", susţinea oficialul, menţionând că lucrul cel mai important este ca ţara noastră să reuşească revenirea economică din trimestrul al treilea şi evitarea recesiuniii tehnice, cu un efort bugetar mai mic decât restul ţărilor din UE.

Ministerul de resort explică: "Creşterea deficitul bugetar aferent primelor şapte luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-iulie datorită crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (12,5 mld lei), (ii) de creşterea cu 3,05 miliarde lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ian-iulie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, (iii) precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 4,61 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 6,56 mld lei".

Conform Execuţiei bugetare, veniturile bugetului general consolidat au însumat 175,15 miliarde lei, în primele şapte luni ale anului 2020, în scădere cu 2,7% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidate, în sumă de 224,83 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 13,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Comunicatul MFP arată: "Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 2,5 puncte procentuale, de la 18,7% la 21,3% din PIB. Majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei. Astfel, până la finele lunii iulie s-au plătit 3,94 miliarde lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 785,7 milioane lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 66,8 milioane lei pentru îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ".