România se află în continuare pe primul loc în UE în privinţa decalajului între TVA declarat şi cel colectat, iar previziunile arată o adâncire a deficitului de TVA în anul 2020, a afirmat, ieri, Georgiana Iancu, liderul departamentului de taxe indirecte de la EY România, în cadrul unei conferinţe.
Aceasta a precizat: "Obiectivul principal al odiseei în materie de TVA este o colectare mai eficientă şi mai echitabilă a TVA. România se află în continuare pe locul unu în ultimele statistici publicate de Comisia Europeană cu un decalaj de TVA la nivelul lui 2018 de aproximativ 34% din veniturile de TVA de încasat. Nici previziunile nu vorbesc despre o îmbunătăţire, dimpotrivă: anticipează adâncirea decalajului de TVA în anul 2020, respectiv o pierdere a veniturilor din TVA la nivelul a 164 de miliarde de euro faţă de 140 de miliarde înregistrate în 2018 (la nivelul UE - n.r.). Cu alte cuvinte un semnal serios de alarmă pentru toate administraţiile fiscale din Uniunea Europeană şi cu atât mai mult atât mai mult pentru România şi respectiv pentru ANAF".
Primele 11 luni ale lui 2020 arată încasări nete din TVA de 54 de miliarde de lei, în scădere cu 9,5% comparativ cu perioada similară din 2019.
"Motivele care au contribuit la acest declin sunt creşterea rambursărilor de TVA cu aproximativ 11%, facilităţi privind extinderea termenelor de plată a obligaţiilor fiscale, dar şi evoluţii nefavorabile din anumite sectoare generate pe fondul pandemiei".
România a pierdut aproape 6,6 miliarde euro în 2018 din TVA neîncasat.
Totodată, Georgiana Iancu a afirmat a mai arătat că România trebuie să implementeze în legislaţia naţională pachetul de legi europene pe e-commerce până la 1 iulie 2021, iar asta va aduce anumite schimbări pentru agenţii din comerţul electronic cu bunuri. Aceasta a arătat că modificările vor avea un impact pozitiv asupra colectării de TVA.
Iancu a făcut referire la eliminarea plafonului de 10 euro până la care clienţii puteau să importe colete comandate online din afara UE fără să plătească TVA în România. Potrivit specialistului, măsura prezenta un avantaj concurenţial în raport cu furnizorii din UE şi era deseori exploatată pentru fraudarea TVA şi declararea unor valori sub acest prag la nivelul importului acestor colete.
Pierderile estimate la nivelul Uniunii Europene din declararea unor valori inferioare la import sunt de ordinul a sute de milioane de euro.
Reprezentantul EY a mai arătat că platformele privind comerţul electronic vor deveni responsabile pentru plata TVA atunci când facilitează vânzări de bunuri din partea unor furnizori non-UE până la un plafon de 150 euro. Aceste platforme vor avea şi obligaţii suplimentare privind păstrarea de informaţii privind furnizorii de bunuri precum şi natura bunurilor livrate, acţionând ca un ajutor pentru administraţia fiscală în colectarea TVA.
La rândul ei, Claudia Sofianu, liderului departamentul impozit pe venit şi contribuţii sociale de la EY România, a precizat că cele mai multe state au declarat deja că vor menţine în 2021 măsurile de sprijin, inclusiv România.
"Pentru diferitele stimulente, indemnizaţii adresate mediului de afaceri, deja s-a prelungit oficial termenul de acordare a lor până la 30 iunie 2021, de exemplu pentru Kurzarbeit. Deci statele sunt dispuse să facă în continuare un efort financiar semnificativ şi să ajute angajatorii în această perioadă", a afirmat Sofianu.
Totodată, aceasta a afirmat că tendinţele la nivel global în privinţa taxării muncii sunt încă mixte, nefiind o direcţie clară.
"Aş spune că am văzut un mix de reacţii din partea statelor, state cu un sistem de taxare complex al persoanelor fizice cum este, cum este de exemplu Franţa, care a preferat să păstreze acelaşi sistem, inclusiv deducerile, cotele progresive etc., deci nu este nimic substanţial care să se schimbe. În schimb, au amânat implementarea unor măsuri care trebuiau să intre în vigoare în 2023 pentru următorii ani, nu ştim când. Voiau să treacă de la un sistem de reţinere la sursă la un sistem de autodeclarare pentru persoanele fizice nerezidente, deci au renunţat şi au păstrat reţinerea la sursă. În America, din ce în ce mai mult se discută despre o creştere a cotelor de taxare la persoanele fizice. Ştim că asta a fost anunţată ca şi parte a politicii fiscale în noua preşedinţie a lui Joe Biden. Însă mai aproape de noi, în Cehia, (am avut) o măsură interesantă: acum 10-15 ani au renunţat la sistemul de taxare progresivă şi au introdus atunci o cotă de taxare unică, inclusiv pentru veniturile din salarii. Acum, începând cu 1 ianuarie, s-au întors la taxarea progresivă. Interesant de urmărit, evident coroborată cu o taxă de taxare mai mică pentru că dă dreptul la deduceri, dar ca politici fiscale interesante de urmărit ca tendinţă, aceasta a atras atenţia", a spus Claudia Sofianu.