Germania a înăsprit de miercuri reglementările privind munca în abatoare, interzicând subcontractarea activităţilor de prelucrare a cărnii prin agenţii, după ce mai mult de 600 de lucrători din această industrie, printre care şi mulţi români, au fost infectaţi cu noul coronavirus, au declarat pentru Reuters surse guvernamentale de la Berlin, citate de Agerpres.
Cazurile au provocat indignare în ţările de origine ale angajaţilor din acest sector, care sunt predominant din afara Germaniei.
Recentele focare cu noul coronavirus au atras atenţia asupra unui sector dependent de muncitorii din Europa de Est, în special din România, angajaţi deseori de subcontractori şi locuind în spaţii de cazare înghesuite, în apropierea unităţilor de procesare.
Conform noilor reglementări, oamenii care lucrează în abatoare trebuie să fie angajaţi chiar de către companie, încheindu-se astfel practica de a-i angaja pe cei 200.000 de lucrători din sector printr-un lung lanţ de agenţii de subcontractare, ceea ce duce la scăderea salariilor angajaţilor.
De asemenea, vor fi intensificate inspecţiile la locurile de muncă, iar inspectorii locali vor beneficia de noi atribuţii pentru a verifica condiţiile de cazare ale angajaţilor.
Amenzile către companiile din acest sector care încalcă reglementărilor de muncă sunt dublate la 30.000 de euro.
Marţi, ministrul Muncii din România, Violeta Alexandru, a declarat pentru Reuters că actuala criză provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19) trebuie să determine o regândire a condiţiilor în care unii oameni din Europa de Est lucrează în ferme şi în industria alimentară din Europa Occidentală, după focarele cu noul coronavirus din abatoarele germane.
Majoritatea graniţelor din Europa au fost închise de la sfârşitul lunii martie, în urma măsurilor de izolare adopte pentru a stopa răspândirea epidemiei, dar 30.000 de lucrători români sunt printre cei care au continuat să se deplaseze, ajungând în Germania pentru a lucra în sectorul alimentar, cu ajutorul curselor charter puse la dispoziţie de fermieri.
La fel ca toţi cetăţenii UE, românii pot lucra oriunde în cele 27 de state membre ale blocului comunitar, un fenomen pe care se bazează industria germană extrem de competitivă de prelucrare a alimentelor pentru a ţine costurile scăzute. Dar criticii sunt îngrijoraţi că împingerea în jos a costurilor a mers prea departe.
Recent, angajaţii care au venit cu zboruri charter au postat înregistrări video pe reţelele de socializare în care arată că trăiesc înghesuiţi, fiind patru sau mai mulţi oameni într-o cameră, nerespectându-se reglementările privind distanţarea socială, menite să reducă riscul infectării cu noul coronavirus. Reuters nu a verificat acele înregistrări video.
Autopsiile au arătat că de atunci cel puţin două persoane au murit din cauza noului coronavirus, deşi autorităţile din Germania şi România cred că ei au contactat boala înainte de a pleca de acasă. Alţii, cei mai mulţi stabiliţi de mai mult timp în Germania, lucrează în abatoare unde se înregistrează focare cu noul coronavirus. Cel mai recent focar a fost înregistrat la fabrica din Coesfeld, landul Renania de Nord-Westfalia, după ce testarea în masă a relevat că mai mult de un sfert dintre cei 1.000 de angajaţi erau infectaţi cu noul coronavirus. Infecţii cu noul coronavirus au apărut şi în abatoare şi facilităţi de procesare a cărnii din alte landuri germane, printre care şi Schleswig-Holstein din nord-vest.
"Situaţiile pe care le-am examinat cu atenţie au arătat un număr de probleme sistemice care nu au fost rezolvate adecvat în ultimii ani", a declarat pentru Reuters Violeta Alexandru, după ce a condus 18 ore de la Bucureşti la Berlin pentru a verifica condiţiile în care cetăţenii români care lucrează pe teritoriul Germaniei.
Alţi migranţi susţin că au fost nevoiţi să plătească pentru cazare, rămânând cu un salariu net de doar 6 euro pe oră, o bătaie de joc în condiţiile în care salariul minim în Germania este de 9,35 euro.
"Criza provocată de pandemie scoate în evidenţă ce era deja bun sau rău în societate. Când ne confruntăm cu infectări în masă ale angajaţilor români care lucrează în industria alimentară, atunci trebuie să spun că nu este acceptabil. Trebuie să spun că îmi este jenă", a declarat ministrul Muncii din Germania, Hubertus Heil, la o conferinţă de presă comună cu Violeta Alexandru. El a promis că va oferi mai mult sprijin pentru agenţiile de muncă locale, pentru a se asigura că standardele minime de muncă sunt respectate în mod corespunzător.