GHEORGHE PIPEREA REACŢIONEAZĂ LA AFIRMAŢIILE BANCHERILOR: "Lobby-iştii bancari şi-au tras un frumos glonţ în picior"

Avocatul Gheorghe Piperea a reacţionat la afirmaţiile făcute, ieri, de reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi de cei de la KPMG în legătură cu pachetul de legi pentru protecţia consumatorilor pe care senatorul Daniel Cătălin Zamfir îl promovează în Parlament.

Un studiu realizat de KPMG pentru ARB, prezentat în conferinţa de ieri, arată că proiectele de lege menţionate au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual, precum şi la nivel agregat.

Subliniind că, printre efectele celor patru legi se numără reducerea PIB cu 2,64%, a consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% în scenariul scăderii creditării populaţiei şi agenţilor economici cu 5%, studiul citat menţionează că principalele consecinţe sunt reprezentate de creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare a creditelor şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, precum şi de reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor.

În acest context, Gheorghe Piperea, care îi apără pe clienţi în instanţă în procesele cu băncile şi care a redactat cele patru proiecte legislative, a scris, astăzi, pe pagina sa de Facebook: "Pistolarul ratat care îşi trage singur un glonţ în picior este (...) auto-destructiv, chiar dacă pune solemnitate în gesturi şi chiar dacă îşi asezonează isprava cu ştampile de la consultanţi Big Four.

BNR şi asociaţia de lobby bancar ARB sunt, în mod evident, împotriva legilor anti-cămătărie (nicio surpriză de aici). Conform ziarului BURSA de azi, lobby-iştii bancari sunt mai speriaţi de aceste legi decât de Brexit şi de coronavirus. Motiv pentru care şi-au luat pistol. Cu solemnitate, şi-au tras un frumos glonţ în picior. Cu aceeaşi ocazie, au împuşcat din greşeală chiar turma pe care, cică, încercau sau o apere cu arma în mâna - fauna banksterilor, a colectorilor de creanţe şi a consultanţilor care îi ajută se externalizeze profitul în operaţiuni de optimizare fiscală.

La comanda ARB (adică, în mod foarte, foarte imparţial şi profesionist), KPMG a redactat pe repede înainte un raport în care «probează» că legile anti-cămătărie nu sunt bune, un raport care apasă şi pe butonul emoţional - că vor pierde consumatorii, cică (orice om cu scaun la cap realizează, totuşi, că nişte legi de protecţie a consumatorilor nu pot dauna consumatorilor), că va pierde economia, că vor pleca investitorii...

Glonţul cu care pistolarul se împuşcă în picior este o cifră ce reiese din zisul raport «independent»: cică legile anti-cămătărie ar putea determina o scădere a PIB cu 2,64%.

Nu precizia imposibilă a cifrei surprinde (mă mir că nu are 5 zecimale în loc de două), ci mărimea sumei rezultate din aplicarea procentului la cuantumul PIB-ului.

Precum (probabil) se ştie, PIB-ul României pe 2019 a fost cu câteva miliarde de lei mai mare de un trilion. Aceasta înseamnă că raportul KPMG vorbeşte de o scădere a PIB-ului în valoare absolută de circa 26 de miliarde de lei, dacă s-ar vota legile anti-cămătărie (n.b - ca penibilul să fie maxim, raportul «independent» spune că deja s-a produs prejudiciul, chiar dacă legile nu au fost votate...)".

Avocatul aminteşte că legile "anti-cămătărie" sunt menite să combată sărăcia şi inegalităţile economice, prin neutralizarea practicii creditorilor bancari de re-distribuire a avuţiilor prin dobânzi excesive, curs de schimb supra-evaluat, executări silite soldate cu evacuarea din casă a întregii familii a debitorului şi comerţ ilegitim cu creanţe reziduale vândute de bănci colectorilor de creanţe, totul "asezonat" cu optimizarea fiscală, prin care toate profiturile rezultate sunt sustrase economiei naţionale şi impozitării în România. Specialistul adaugă: "Toţi banii suplimentari rezultăţi de aici sunt sustraşi oamenilor şi economiei naţionale, fără a fi cedat nimic în schimb. Mai mult chiar, când se fac profituri de cazino din executari silite şi evacuări ale familiilor de debitori ori din vânzarea la colectorii de creanţe a reziduurilor bancare (surplus de creanţe rămase după executarea silită a casei familiale), se fac profituri din dramele şi nefericirea oamenilor. Şi se amputează visurile şi idealurile unor întregi generaţii de copii de consumatori de «produse financiare». Şi se perpetuează starea de iobăgie bancară instaurată în România odată cu aderarea la măreaţa Uniune Europeană".

Gheorghe Piperea subliniază că legile "anti-cămătărie" sunt făcute "pentru a opri furtul bancar, permis de cutumele comerciale, fiscale şi judiciare româneşti". Avocatul completează: "Adică, furtul din muncă şi din viitorul oamenilor şi furtul din veniturile fiscale ale Statului român. Dacă veniturile creditorilor financiari rezultate din acest furt organizat şi bine promovat de lobby-ul bancar înseamnă 2,64% din PIB, înseamnă că aceasta este exact suma pe care pistolarul bancar o sustrage anual din economie şi din buzunarele oamenilor. Evident, fără a da nimic în schimb, nici măcar o susţinere cu credite a economiei (ce bancă mai creditează acum economia? Practic, niciuna, căci e mai simplu să dai credite fără risc statului sau consumatorilor pe jumătate garantaţi în cadrul Programului Prima Casă).

Revenind la glonţul cu care s-a împuşcat în picior pistolarul bancar, va invit să face un calcul şi nişte estimări.

Starea de fapt patologică pe care încearcă să o corecteze legile anti-cămătărie durează din 2007, fiind acutizată de două ori, în anul 2015, când a explodat cursul leu/chf, şi în anul 2018, când a explodat ROBOR (dobânda variabilă pe baza căreia se calculează dobânzile efective în aproape toate contractele de credit în lei).

În medie, din 2007 până în prezent, PIB-ul României a fost de circa 700 de miliarde de lei anual (2007 - PIB de 400 de miliarde de lei; 2019 - PIB de un trilion). Aplicând un procent de 2,5% din PIB la această medie, ne rezultă o sumă anuală de aproximativ 17,5 miliarde lei sustrasă economiei şi din buzunarele oamenilor. Această sumă ar fi luat calea consumului, ceea ce ar fi însemnat nu numai creşterea comerţului şi, implicit, a locurilor de muncă şi a sectorului productiv, ci şi o încasare din TVA de circa 3,5 miliarde lei anual. În cei 13 ani de măreţe realizări bankstereşti în România, au fost sustrase economiei şi buzunarelor consumatorilor în jur de 227,5 miliarde lei, iar bugetului de stat, circa 45,5 miliarde lei. Hai să fim îngăduitori cu banksterii şi să rotunjim aceste cifre la 200 de miliarde lei şi, respectiv, 40 miliarde lei.

Ce ar fi putut face milioanele de consumatori cu cei 200 de miliarde lei în toţi aceşti ani? Case, locuri de muncă, rădăcini în România, investiţii în sistemul pieţei de capital sau depozite bancare?

Ce ar fi putut face Statul român cu această sumă de 40 miliarde lei, care depăşeşte chiar şi împrumuturile făcute de Florin Cîţu în ultimele trei luni? Autostrăzi, spitale, şcoli, rachete Patriot, dotarea cu utilităţi a localităţilor rurale (eliminarea toaletelor din curtea şcolii...), sisteme de irigaţii pentru agricultură, inelul de centură feroviară a Bucureştiului? Neutralizarea tuturor deşeurilor şi reziduurilor industriale toxice şi radioactive care sufocă România (noul Sierra Leone al Europei în domeniu)?

Când plecaţi urechea la ceea ce va şoptesc aceşti influenceri sau când va lăsăţi manipulaţi cu argumentele lor emoţionale, gândiţi-vă la aceste cifre şi la acest imens furt, dar mai ales gândiţi-vă la această mizerie de argument după care, limitarea profiturilor ilegitime ale banksterilor, făcute cu preţul suferinţelor, dramelor şi iobăgiei voastre, înseamnă scăderea PIB-ului şi a economiei. Gândiţi-vă că şi cel care v-a furat pantofii v-ar putea ruga să nu îl lăsăţi desculţ pe timp de ger, ca să nu îi îngheţe picioruşele. Gândiţi-vă că, fără voi, nu ar exista nici banking, nici hiper-profit din furăciunile şi prăduielile banksterilor. Şi, din când în când, ca să vă treacă amărăciunea, amuzaţi-vă pe seama pistolarului bancar care îşi trage singur, din când în când, câte un glonţ în picior".

Amintim că, pe lângă proiectul de lege care priveşte modificarea Legii Dării în Plată, Daniel Zamfir promovează, un pachet de alte patru iniţiative în domeniul bancar.

Acestea cuprind Legea de protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

Cele patru iniţiative legislative au fost aprobate de Senat, urmând să fie dezbătute în Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Senatorul ne-a informat că textele de lege vor intra la vot în comisiile reunite Economică, de Buget şi de Constituţionalitate din Camera Deputaţilor, luni, la ora 16.00, după care marţi vor fi introduse în plenul Camerei pentru votul final.

La dezbaterile din Parlement şi-au anunţat prezenţa şi debitorii împrumutaţi în franci elveţieni.

E.O.