GHEORGHE ZAMAN, INSTITUTUL DE ECONOMIE NAŢIONALĂ: "Nu avem o strategie de ţară până în 2035"

Tema strategiilor pentru dezvoltarea durabilă este foarte neglijată la noi, subliniază academicianul Gheorghe Zaman, director al Institutului de Economie Naţională, care arată că, din acest punct de vedere, tendinţele în România sunt total contrare celor din ţările care înregistrează dezvoltare economică.

"Nu am văzut politici adecvate care să îmbunătăţească acest indicator", a spus, ieri, domnia sa, în cadrul unei conferinţe, adăugând că printre alţi indicatori neglijaţi sunt venitul naţional şi avuţia naţională.

"Care sunt obiectivele de ţară în următorii 10-15 ani?", se întreabă Gheorghe Zaman, menţionând: "Avem nevoie de un proiect de ţară. Mai multe instituţii cu responsabilitate macro-economică şi-au propus realizarea unor astfel de proiecte, dar fiecare pe zona ei. Însă, o strategie pe România până în 2035 nu putem spune că avem. Am ajuns la o convenţie pentru alocarea fondurilor UE până în 2020, dar dincolo de 2020 ce se va întâmpla? Avem o strategie până în 2030, dar de fiecare dată când se schimbă guvernul, orice strategie intră în dulap".

Obiectivele preluate din alte documente ale instituţiilor internaţionale trebuie trecute prin prisma propriilor noastre nevoi înainte să fie prinse într-un proiect de ţară, mai opinează academicianul.

Valentina Vasile, director ştiinţific în cadrul Institutului de Economie Naţională, susţine că nu putem avea o strategie într-un domeniu, dacă nu avem o strategie de dezvoltare economică.

Domnia sa a precizat: "Trebuie să ne uităm foarte bine la operatorii privaţi de pensii din România. Ca să putem avea un ciclu economic profitabil şi din perspectiva pensiilor, ar trebui ca aceste contribuţii ale fondurilor de pensii să fie folosite ca surse de finanţare a economiei naţionale. În această măsură vom putea avea un surplus de resurse financiare ca să putem face dezvoltare economică. Aşa se creează locuri de muncă şi posibilitatea de noi contribuţii. Este un ciclu care trebuie respectat. Atâta vreme cât fondurile de pensii sunt colectate, dar ele acţionează pe o piaţă externă României, prin operatorii de pensii, este firesc să nu existe aceste motoare de susţinere de care are nevoie economia românească".

Valentina Vasile a menţionat că peste 70% dintre tinerii care au plecat în străinătate şi-au găsit un loc de muncă în afara ţării.

Printre altele, domnia sa a vorbit despre diferenţele dintre efort şi remunerare, în alte ţări. "Nu înseamnă că trebuie să ajungem automat, peste noapte, la salariile din ţările dezvoltate, dar trebuie să asigurăm un complet de condiţii de muncă astfel încât tinerii să rămână aici. Tinerii sunt pragmatici, în primul rând sunt antreprenori faţă de propria lor situaţie şi apoi îşi doresc să facă ceva în domeniul în care s-au pregătit. Trebuie să le dăm această oportunitate şi atunci vom avea şi un sistem contributiv care să ne permită să ne gândim la pensie".

Doamna Vasile a ţinut să precizeze că noi nu am avut cultura pensiilor private şi că sistemul introdus acum câţiva ani are o evoluţie destul de lentă.

Tudorel Andrei, preşedinte Institutului Naţional de Statistică (INS), a declarat că INS lucrează la o listă de indicatori în sectorul dezvoltării durabile, aceasta urmând să conţină, începând de anul viitor, circa 120-140 de indicatori, în loc de 800 de indicatori, în prezent. Lista ar urma să fie făcută publică la finalul acestui an, pe site-ul INS.

Tudorel Andrei a mai subliniat că Institutele Naţionale de Statistică trebuie întărite, atât numeric, cât şi ca structură şi nu numai, pentru că acestea trebuie să răspundă unor procese obiective şi să obţină date viabile.