Fostul şef al SIE, Ioan Talpeş, susţine că Rompetrol Rafinare a primit eşalonari şi scutiri de plata unor datorii bugetare de aproape un miliard de dolari, prin două ordonanţe de urgenţă emise de Guvernul Năstase şi respectiv Guvernul Tăriceanu, în 2003 şi 2005.
Rezolvarea problemei datoriilor publice de peste 600 de milioane de dolari ale Rompetrol Rafinare a fost decisă de fostul ministru al finanţelor Mihai Tănăsescu, în ultimul moment la Washington, spune fostul şef al SIE şi fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională.
Graba cu care Guvernul Năstase ar fi aprobat, în 24 octombrie 2003, ordonanţa de urgenţă pentru consersia datoriilor Rompetrol în obligaţiuni este pusă de Ioan Talpeş pe seama faptului că peste cinci zile urma să intre în vigoare noua Constituţie care ar fi blocat o apariţia unei astfel de ordonanţe.
Talpeş povesteşte că, în acea zi, se afla la Washington cu preşedintele Ion Iliescu şi ministrul finanţelor, Mihai Tănăsescu, şi că dimineaţa s-a trezit cu un funcţionar american care i-a arătat un fax prin care i se cerea ministrului Tănăsescu să semneze ordonanţa privin Rompetrol Rafinare. Talpeş susţine că l-ar fi avertizat pe Mihai Tănăsescu să nu semneze o astfel de ordonanţă, însă acesta i-ar fi răspuns că este membru al Guvernului şi că nu se poate opune deciziei primului-ministru.
Alături de Mihai Tănăsescu ordonanţa a mai fost semnată şi de ministrul economiei, Dan Ioan Popescu. Talpeş susţine că actul normativ ar fi trebuit să fie semnat şi de ministrul transporturilor, Miron Mitrea, pentru că printre datorii se regăseau şi cele pentru fondul de drumuri, însă acesta s-a opus ordonanţei.
Ziarul Bursa a publicat încă de acum doi ani informaţia că iniţial Guvernul Năstase a discutat posibilitatea ştergerii datoriilor Rompetrol Rafinare, în schimbul plăţii a 70 de milioane de dolari din cele peste 600 milioane de dolari. Ioan Talpeş ne-a declarat ieri că nu ştie de această primă variantă a ordonanţei. În schimb, fostul şef SIE a declarat marţi seara la emisiunea "Naşul" că suma vehiculată ca plătită direct de Dinu Patriciu către fostul premier în schimbul ordonanţei ar fi chiar 70 de milioane de dolari.
Mihai Tănăsescu nu a putut fi contactat ieri ca să comenteze afirmaţiile lui Ioan Talpeş.
Fostul şef SIE candidează acum pentru PD-L la un post de senator în Bucureşti, după ce până în 2005 a făcut parte timp de un an atât din Guvernul Năstase, unde a fost chiar vicepremier pe probleme de justiţie şi afaceri interne, cât şi din PSD.
Ordonanţă pentru interpretarea unei legi, după ani de zile.
Talpeş îl acuză pe premierul Tăriceanu că a modificat o lege în august 2005 pentru a-l ajuta pe Dinu Patriciu cu datoriile la fondul special pentru produse petroliere, constituit de Guvernul Isărescu în anul 2000 şi aprobat de Parlament în 2002.
Fondul constituit de Guvernul Isărescu se constituia din vărsarea unui "cent pe litru" de către companiile petroliere pentru stingerea datoriilor fostei Companii Naţionale de Petrol.
În fapt, ordonanţa 53 a Guvernului Tăriceanu din august 2005 reglementa mai multe măsuri financiare în domeniul bugetar şi al contabilităţii publice. Un capitol aparte al ordonanţei prevede interpretarea unor dispoziţii legale, în sensul că expresia produselor petroliere livrate se referă la produsele livrate pe piaţa internă. Adică, produsele livrate la export nu trebuiau să fie taxate cu un cent pe litru. Modul în care Guvernul face introduce această interpretare este unul ciudat, căci ridică problema dacă ea se poate aplica şi retroactiv. Talpeş susţine că ordonanţa este o dedicaţie a premierului Tăriceanu pentru compania Dinu Patriciu, deşi actul normativ se referă la toate companiile petroliere. Însă, Talpeş susţine altceva: "Din câte ştiu eu, Petromidia (actuala Rompetrol Rafinare) era singura care avea datorii la acest fond special", spune fostul şef SIE. Aici problema legală a ordonanţei este dacă ea se aplică din momentul intrării în vigoare sau se aplică inclusiv din anul 2000?
Ordonanţa Guvernului Tăriceanu a fost iniţiată de fostul ministru al finanţelor, Sebastian Vlădescu.
Fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, neagă acuzaţiile lui Ioan Talpeş, precizând că, în perioada cât a fost ministru, nu a luat vreo măsură menită să scutească de taxe vreo companiei controlată de Dinu Patriciu. "Eu nu am iniţiat vreo măsură în favoarea cuiva. Ministerul Economiei şi Finanţelor nu poate discuta despre companiile domnului Patriciu, ci despre companiile dintr-un anumit sector. Nu am scutit pe nimeni de taxe". Sebastian Vlădescu ne-a precizat că, în anul 2000, a fost unul dintre iniţiatorii Fondului special pentru produse petroliere, dar nu a mai avut legătură cu acest fond de atunci.
Domnul Vlădescu ne-a spus: "Ar fi bine să îl întrebaţi pe Ionuţ Popescu despre această ordonanţă pentru că el a fost ministru în august 2005. Eu am venit la minister pe 22 august 2005 şi nu cred că în prima mea săptămână acolo am iniţiat o astfel de ordonanţă." Totuşi ordonanţa cu pricina, aprobată pe 25 august, poartă semnătura ministrului Sebastian Vlădescu. Este posibil ca ea să fi fost iniţiată însă de fostul ministru, Ionuţ Popescu, dar nici domnia sa nu-şi mai aminteşte de un astfel de act normativ.
"Nu am iniţiat aşa ceva, eu mă opunean atunci la orice fel de favoritisme", ne-a declarat Ionuţ Popescu.