Grecia a făcut primul pas către desfiinţarea băncilor comerciale

Măsura guvernului grec prin care obligă administraţiile locale să-şi transfere depozitele de la băncile comerciale către banca centrală semnalează neîncrederea autorităţilor bancare greceşti în soliditatea băncilor pe care le supraveghează, deşi ele se află sub controlul statului.

Este o măsură prin care se doreşte asigurarea finanţelor sistemului administrativ, fără ca, deocamdată, să fie luate în seamă şi depozitele populaţiei.

Măsura sugerează limitarea serviciilor pe care le pot presta băncile comerciale, iar, la un al doilea pas, se poate ajunge până la desfiinţarea lor.

Desigur, o astfel de involuţie poate să conducă la ideea că Grecia se apropie de un regim comunist, fără bănci comerciale şi doar cu bancă centrală.

Această idee este, însă, greşită, pentru că simpla desfiinţare a băncilor comerciale nu conduce la comunism. Istoria consemnează cazuri de regim capitalist fără bănci comerciale şi doar cu bancă centrală (modelul Pennsylvania).

Prin urmare, chiar şi în această eventualitate, opţiunile Greciei pentru un regim sau altul rămân deschise.

Decizia adoptată luni de guvernul grec reprezintă o măsură regretabilă, o expresie a disperării financiare a Greciei - care se află la răscruce de drumuri - şi nu face altceva decât să adâncească situaţia de criză fără precedent cu care se confruntă această ţară, este de părere analistul economic Ionel Blănculescu.

Domnia sa opinează că această decizie nici măcar "nu poate fi comentată", fiind "o formulă de deturnare instituţională de fonduri, cu consecinţe foarte grave asupra mediului economic şi financiar din Grecia", adăugând: "Încrederea în sistemul financiar elen va fi (a câta oară?) zdruncinată, iar efectul devine cumulativ, afectând fluxurile financiare aferente Greciei, indiferent că acestea sunt private sau de stat".

Potrivit domnului Blănculescu, această măsură va rămâne izolată la nivelul Greciei, sub forma unei "malformaţii de gândire economică şi financiară" şi de "cum nu trebuie procedat", neavând efecte asupra mediului economic şi financiar din ţara noastră.

• Coşea: "Grecia încalcă toate principiile pieţei şi legislaţia europeană"

Şi economistul Mircea Coşea este de părere că situaţia din Grecia este una critică, subliniind că promisiunile pe care această ţară le-a făcut nu pot fi aplicate.

Domnia sa ne-a declarat: "Acolo este un dezastru - grecii nu pot scăpa de datorii, guvernul nu ştie ce să mai facă şi încalcă toate principiile pieţei şi legislaţia europeană. Măsura grecilor este una care arată disperare. Ceea ce ar urma ar fi o naţionalizare".

În opinia specialistului, principala responsabilitate pentru ce se întâmplă în Grecia o are Uniunea Europeană, întrucât aceasta "nu găseşte o cale reală de mijloc".

"Grecia va fi împinsă către un parteneriat neplăcut cu ţări din afara UE, cum ar fi Rusia sau China. Altă soluţie nu există pentru greci, întrucât ei nu au făcut reforme structurale şi nu au o economie cu valoare adăugată. Ori îi ajută UE, prin ştergerea unor datorii, ori o ajută alţii".

Ceea ce se va întâmpla cu Grecia va fi un precedent şi o lecţie pentru România, este de părere Mircea Coşea, care menţionează: "Guvernul nostru ar trebui să înţeleagă faptul că UE nu este un templu la care să te rogi şi ţi se dă ceea ce ceri. România trebuie să facă lucruri concrete, cum ar fi să solicite liberalizarea totală a pieţei muncii şi intrarea în spaţiul Schenghen".

Economistul consideră că ţara noastră are o politică exclusiv pasivă faţă de UE.

• Dochia: "Sistemul bancar grecesc poate ajunge într-o situaţie de completă disfuncţionare, ceea ce va duce la revolte populare"

Ceea ce face guvernul grec acum este, probabil, un nou joc, pe ultima sută de metri, pentru ca statul să-şi protejeze "rămăşiţele de bani", consideră economistul Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale,

Domnia sa subliniază că, foarte curând, Grecia nu-şi va mai putea plăti salariile şi pensiile şi că încercarea să protejeze aceste puţine resurse va avea rezultat doar pentru câteva săptămâni.

"Guvernul elen încearcă să facă presiuni şi să sperie, evidenţiind că băncile greceşti vor fi şi mai vulnerabile", ne-a mai spus domnul Dochia, menţionând că tot sistemul bancar trăieşte "cu sabia lui Damocles deasupra capului", putând ajunge într-o situaţie de completă disfuncţionare. Acest lucru va duce la revolte populare, în opinia analistului economic, care ne-a spus că, dacă băncile mamă vor falimenta, acestea vor intra într-o procedură de câţiva ani, în care un specialist se va ocupa de falimentul lor, urmând să ia inclusiv măsura de vânzare a activelor încă viabile, printre care se află şi subsidiarele din celelalte ţări, cum ar fi România.

Cu toate acestea, Aurelian Dochia a ţinut să precizeze că trebuie observat faptul că există o distanţă destul de mare între subsidiarele locale şi băncile mamă din Grecia, dar că, "aşa cum spunea şi Mario Draghi, «navigăm în ape necunoscute» şi, ca atare, nu ştim ce vor face deponenţii".

Economistul ne-a precizat: "Băncile din alte ţări nu au o problemă deosebită, întrucât, dacă înainte existau multe instituţii bancare europene cu expunere mare pe Grecia, acum ele sunt destul de izolate. Băncile din alte ţări care au acţionariat elen nu au decât capitalurile iniţiale de la greci, finanţările de la băncile mamă fiind destul de limitate în ultima vreme. De asemenea, subsidiarele băncilor greceşti nu au obligaţiuni din Grecia, singurul risc care există acum fiind teama unor deponenţi, care nu se ştie cum ar putea reacţiona la toate aceste informaţii venite dinspre piaţa elenă".

Domnul Dochia este de părere că unii consumatori din Grecia care mai au bani în bănci ar putea fi afectaţi, neputând să-şi mai retragă banii, chiar şi în condiţiile actuale, în care Grecia dispune de legislaţie ce prevede garantarea unor depozite.

"Şi garanţiile acestea vin tot de la stat, iar dacă statul nu mai are bani, nu le va mai putea onora. În general, aceste probleme se rezolvă cu propuneri prin care statul promite că în câţiva ani le va da ceva deponenţilor, dar bineînţeles că, în final, oamenii au de pierdut", ne-a mai declarat economistul.

În ultimii doi ani, au fost retrase circa 120 de miliarde euro din băncile greceşti, din cele 260 de miliarde rămânând circa 140 de miliarde euro. În ultimele luni, s-au accelerat aceste retrageri de bani, ajungându-se la câteva zeci de milioane pe lună.

În ultima perioadă, grecii au adoptat mai multe măsuri pentru izolarea, pe cât posibil, a sistemului financiar, pentru ca statul să fie cât mai puţin dependent de ceea ce s-ar putea întâmpla, în condiţiile în care, în lipsa unui acord de finanţare între Grecia şi instituţiile financiare internaţionale, băncile ar fi primele afectate, ne-a explicat Aurelian Dochia, adăugând: "Acestea (n.r. instituţiile bancare) nu vor mai primi finanţare de la banca centrală a Greciei. De multă vreme băncile din Grecia trăiesc pe perfuzie cu bani de la banca centrală, care le-a finanţat cu resurse de la Uniunea Europeană. În momentul în care nu va mai exista un acord între Grecia şi organizaţiile internaţionale, cel mai probabil că BCE nu va mai finanţa banca Greciei, care, la rândul său, va opri infuziile către băncile comerciale, acestea din urmă ajungând într-o incapacitate de plată imediată, nemaiputând să dea bani nimănui".

Decizia guvernului grec prin care prevede ca administraţiile locale să-şi transfere depozitele de la băncile comerciale la banca centrală "nu numai că ridică probleme de legalitate şi constituţionalitate, ci şi o problemă de morală", a declarat George Papanikolaou, primar al Glyfada, a treia cea mai mare municipalitate ca mărime din regiunea metropolitană Attica, după Atena şi Pireu, potrivit presei externe.

Glyfada are aproximativ 16 milioane de euro în rezerve de numerar, potrivit oficialului.

Decizia este inacceptabilă, adaugă Giorgos Patoulis, preşedintele Uniunii Centrale a Municipalităţilor şi Comunităţilor din Grecia, care a subliniat că "niciun guvern de până acum nu a îndrăznit să se atingă de banii municipalităţilor".