Grecia are un nou pachet de salvare, analiştii nu exclud falimentul

Liderii zonei euro au aprobat, ieri dimineaţa, după 13 ore de negocieri derulate la Bruxelles, cel de-al doilea plan de salvare destinat Greciei, care se ridică la 237 miliarde euro.

Preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, a declarat că acordul cuprinde asistenţă financiară de 130 miliarde euro şi o ştergere "fără precedent" a datoriei de către creditorii privaţi, de 107 miliarde euro, "pentru a asigura viitorul ţării în uniunea monetară".

Însă, deşi Juncker consideră că acest al doilea plan de ajutor garantează că Grecia va rămâne în zona euro, unii economişti sunt de părere că statul elen nu va reuşi să aplice măsurile de austeritate solicitate în schimb, în condiţiile în care economia încă se află în recesiune, iar populaţia protestează permanent faţă de reducerile de cheltuieli publice.

"Pericolul ca Grecia să ajungă în depresiune economică şi să intre în faliment, respectiv să iasă din uniunea monetară, rămâne substanţial", a declarat, citat de Bloomberg, Christian Schulz, economist la "Berenberg Bank" din Londra. La rândul său, Jennifer McKeown de la "Capital Economics" Ltd. susţine că Grecia va părăsi zona euro până la finele anului.

Dar, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, şi-a exprimat speranţa că măsurile decise în noul plan vor permite Greciei "să ia un nou start".

Planul cuprinde, pe de o parte, ajutorul public sub formă de împrumuturi în valoare de 130 de miliarde euro până la finele lui 2014, după un prim program de sprijin pentru Grecia, stabilit în mai 2010, care s-a ridicat la 110 miliarde euro. Cealaltă componentă presupune ştergerea datoriilor Greciei de către creditorii privaţi. Aceştia au acceptat o pierdere de 53,5% a valorii obligaţiunilor elene pe care le deţin, în condiţiile în care reducerea prevăzută iniţial (anul trecut) era de 50%. Mai precis, fiecare obligaţiune deţinută de creditorii privaţi va fi preschimbată cu un titlu nou care va avea 31,5% din valoarea iniţială. În plus, creditorii vor primi titluri pe termen scurt emise de Fondul European de Stabilitate (EFSF) pentru 15% din valoarea titlurilor vechi. În acest fel, datoria Greciei va fi redusă cu 107 miliarde euro.

Noile obligaţiuni vor avea scadenţa la 30 de ani, faţă de 11 ani până acum, iar dobânda va creşte de la 2% în primii trei ani, la 3% în următorii cinci şi va fi apoi de 4,3% până la finalul celor 30 de ani. În medie, dobânda va fi de 3,65%.

În schimbul planului de sprijin, Grecia va fi supusă unei supravegheri sporite din partea creditorilor săi, în special din partea Comisiei Europene, ca să nu se abată de la obiectivele fixate.

Planul de salvare va permite reducerea gradului de îndatorare a Greciei până la 120,5% din PIB, în 2020.