Grecia va solicita prelungirea scadenţei împrumuturilor cu până la 50 de ani

Grecia va propune oficial prelungirea scadenţei împrumuturilor din pachetele de asistenţă financiară cu până la 50 de ani, ca parte a măsurilor de a face datoria ţării sustenabilă, a declarat miercuri, pentru Reuters, un oficial din Ministerul de Finanţe de la Atena.

De asemenea, Grecia va propune scăderea ratei dobânzii la aceste credite sau transformarea ratei variabile în rată fixă. Datoria publică a Greciei a urcat, anul trecut, la 175,1% din PIB, de la 157,2% din PIB în 2012.

O nouă ştergere a datoriei Greciei va fi discutată la reuniunea Eurogrupului din 5 mai, a anunţat luni ministrul elen de Finanţe, Yannis Stournaras, la o conferinţă a oamenilor de afaceri desfăşurată la Atena.

"Anunţul Eurostat de săptămâna trecută privind excedentul primar înregistrat de Grecia în 2013 a deschis calea discuţiilor privind reducerea datoriei ţării, pe baza acordurilor convenite cu partenerii noştri", a explicat oficialul elen.

În 2013, Grecia a înregistrat excedent bugetar primar, excluzând costurile cu serviciul datoriei, de 1,5 miliarde de euro sau 0,8% din PIB, primul din 2002, au anunţat Comisia Europeană şi Guvernul de la Atena. Cifra nu include alte cheltuieli excepţionale şi venituri, cum ar fi ajutorul acordat pentru recapitalizarea băncilor elene sau profiturile înapoiate Atenei de băncile centrale europene, realizate în urma deţinerilor de obligaţiuni guvernamentale elene.

Panos Tsakloglou, preşedintele Consiliului experţilor economici din Grecia, a reamintit că la reuniunea din noiembrie 2012 a miniştrilor de Finanţe din zona euro s-a anunţat că va fi analizată o nouă ştergere a datoriei Greciei după ce Atena va înregistra excedent bugetar primar. De asemenea, Stournaras a afirmat că Grecia a înregistrat într-o perioadă mai mare de trei trimestre ajustările fiscale necesare pentru a face datoria sustenabilă.

"Estimăm că peste 85% din ajustările necesare reducerii datoriei la un nivel sustenabil până în 2020 s-au realizat deja. Aceasta înseamnă că cea mai dificilă parte a fost depăşită dar încă mai trebuie adoptate câteva măsuri", a afirmat ministrul elen de Finanţe.

Analiştii susţin că Grecia poate negocia cu reprezentanţii Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional o nouă ştergere a datoriei, după ce oficialii europeni au confirmat că Atena şi-a îndeplinit obiectivele fiscale, înregistrând în 2013 un excedent bugetar.

În urmă cu patru ani, Grecia a solicitat oficial asistenţă financiară internaţională, deoarece randamentele cerute de investitori pentru a achiziţiona obligaţiuni greceşti au atins un nivel nesustenabil, ceea ce a precipitat intrarea ţării în criză. Luna aceasta, Grecia a revenit cu succes pe pieţe cu o vânzare de obligaţiuni pe cinci ani.

Obţinerea excedentului bugetar este un semn al progreselor realizate de Grecia pentru a-şi pune în ordine finanţele, la patru ani de când măsurile dure de austeritate au redus aproape un sfert din PIB şi au dus la un nivel record al şomajului, de aproape 28%.

În urma negocierilor, FMI vrea să se asigure că, după încheierea programului de creditare a Greciei, în 2016, ţara poate ajunge la o datorie de 124% din PIB în 2020 şi sub 110% din PIB în 2022.

La sfârşitul lui 2013, datoria Greciei se ridica la nivelul record de 175% din PIB.

Grecia şi-a redus anul trecut deficitul bugetar la 2,1% din PIB, excluzând cheltuielile excepţionale cu recapitalizarea băncilor, arată cifrele preliminare publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În 2012, Grecia a înregistrat un deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Incluzând toate cheltuielile, deficitul bugetar elen a urcat anul trecut la 12,7% din PIB, de la 8,9% în 2012. Dar datele din 2012 includ cheltuieli echivalente cu 2,7% din PIB pentru sprijinirea sectorului financiar al ţării, iar în 2013 sumele cheltuite pentru recapitalizarea băncilor s-au ridicat la 10,6% din PIB, a anunţat Eurostat.

Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de circa 100 de miliarde de euro.