Grecii recurg la bitcoin pentru a ocoli restricţiile asupra mişcărilor de capital

În condiţiile în care retragerile de la ATM sunt limitate la 60 de euro pe zi, iar depozitele în euro ar putea fi devalorizate prin convertirea în drahme, o soluţie pentru greci de o ocoli restricţiile constă în convertirea în moneda virtuală bitcoin, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Deşi nu există cifre exacte, interesul grecilor în această monedă virtuală, care nu poate fi controlată de nicio autoritate monetară şi poate fi transferată cu ajutorul unui smartphone, a crescut în mod exploziv în ultima perioadă. Numărul noilor clienţi care au depozitat cel puţin 50 de euro la BTCGreece, singura platformă de tranzacţionare a bitcoin din Grecia, a crescut cu 400% în ultimele două luni, iar fondatorul BTCGreece, Thanos Marinos, susţine că numărul absolut al utilizatorilor se ridică la câteva mii.

Utilizarea bitcoin permite grecilor să facă unul din lucrurile pe care restricţiile asupra mişcărilor de capital încearcă să îl împiedice: să transfere bani din conturile lor bancare şi, dacă doresc, peste hotare.

"Atunci când oamenii încearcă să transfere bani peste hotare şi statul îi împiedică, bitcoin este singura modalitate", a declarat Adam Vaziri, membru în consiliul de administraţie al UK Digital Currency Association.

Însă fondatorul BTCGreece, Thanos Marinos, susţine că principalul obiectiv al cumpărătorilor greci de bitcoin este să-şi protejeze fondurile faţă de perspectiva ieşirii Greciei din zona euro, care ar fi urmată de convertirea depozitelor din băncile greceşti într-o nouă monedă naţională puternic devalorizată. În cazul în care alegătorii resping solicitările creditorilor internaţionali la referendumul de duminică acest scenariu devine şi mai probabil.

"Mulţi oameni păstrează toate monedele bitcoin pe care le cumpără pe platforma noastră, până când înţeleg ce să facă cu ele. Ei cred că dacă au bitcoin sunt în siguranţă", a declarat Thanos Marinos.

Însă valoarea unui bitcoin suferă de o volatilitate mare, trecând de la un maxim de peste 1.200 de dolari pe unitate la finele lui 2013 la o depreciere de aproape 70% în mai puţin de o lună după un atac al piraţilor informatici asupra platformei japoneze de tranzacţionare Mt. Gox, la începutul lui 2014. Săptămâna aceasta, în care Grecia a intrat în incapacitate de plată cu privire la o tranşă către FMI, preţul bitcoin a urcat până la 268 de dolari, în creştere cu 20% faţă de valoarea de la începutul lunii iunie, în timp ce numărul tranzacţiilor zilnice a atins cifra record de 150.917.

Majoritatea observatorilor cred că creşterea popularităţii bitcoin se datorează în principal speculatorilor, care mizează pe faptul că restricţiile asupra mişcărilor de capital vor declanşa o cerere puternică pentru bitcoin. În perioada martie-aprilie 2013, când Ciprul a restricţionat retragerile de depozite din bănci, valoarea bitcoin a crescut cu aproape 700%.

Lansată în ianuarie 2009, bitcoin reprezintă un nou tip de monedă electronică digitală, în baza unui algoritm special. Moneda virtuală nu este susţinută de nicio bancă centrală sau Guvern şi nici de active fizice, valoarea sa depinde de încrederea oamenilor în această monedă. Bitcoin poate fi schimbată online cu devize oficiale (euro, dolar, yen sau altele) sau utilizată pentru cumpărături, chiar dacă nu constituie încă o formă acceptată de plată de către marii retaileri de genul Amazon.com.