Greva spontană - noua modă sindicală

Greva spontană se pare că a devenit o modă sindicală, în condiţiile în care orice conflict deschis de muncă este interzis în perioadă stării de alertă în care ne aflăm de peste un an şi jumătate. După ce o astfel de mişcare a fost inaugurată în primăvara anului trecut de sindicaliştii de la metroul bucureştean, la finalul lunii decembrie 2021, cu câteva zile înainte de Crăciun, ceferiştii au oprit, spontan, şi ei trenurile de călători aflate în circulaţie şi nu le-au mai format pe cele care ar fi trebuit să intre în trafic, iar mai nou, ieri, şoferii şi vatmanii de la Societatea de Transport Bucureşti au "organizat" o grevă spontană.

Ce este însă în neregulă la aceste opriri spontane ale activităţii este încălcarea legislaţiei, care prevede că în transportul în comun orice încetare a lucrului trebuie făcută cu asigurarea funcţionării a unei treimi din cursele planificate în ziua respectivă. Or, nici în cazul spontanei de la Metrorex, nici în cazul opririi lucrului de către cei de la CFR Infrastructură şi CFR Călători şi nici în cazul STB, angajaţii nu au asigurat treimea necesară impusă de lege. Iar pentru acest lucru ar trebui, în final, să răspundă penal cineva, pentru că nu poţi să încalci legea cu bună ştiinţă, deoarece asta înseamnă abuz.

De altfel, atât în cazul Metrorex, cât şi în cazul CFR şi STB, conducerile societăţilor au întocmit în acest sens plângeri penale la adresa liderilor de sindicat, plângeri însă care au toate şansele să fie soluţionate de Parchete sau instanţe după câţiva ani, când orice soluţie se va da nu va mai avea efectul dorit din cauza trecerii timpului. În toată această perioadă, mai pot avea loc şi alte greve spontane, fără ca vreun angajat sau lider de sindicat să răspundă prin prisma încălcării legislaţiei în vigoare.

Cu o seară înainte de greva spontană de la STB, CSN Meridian a organizat online o dezbatere privind situaţia din domeniul transportului feroviar, în care liderii de sindicat de la centru şi din ţară s-au plâns de starea infrastructurii şi de lipsa materialului rulant. Am aflat din acea dezbatere că statul român deţine la Curtici, trase pe linii secundare sau terţiare, garnituri de tren pe care le-a cumpărat pentru transportul tirurilor pe calea ferată, dar care nu au fost niciodată folosite, din cauza faptului că ajungi mai uşor în România pe şosea de la Curtici la Constanţa decât o faci pe calea ferată unde viteza medie de deplasare - inclusiv pentru trenurile de călători - este de doar 40 sau 45 kilometri pe oră, aşa cum susţineau participanţii la evenimentul respectiv. În cadrul dezbaterii, reprezentanţii mecanicilor susţineau că avem în trafic locomotive care au fost produse în perioada interbelică de uzinele Malaxa din Capitală, locomotive care "au fost tunate" între timp, prin modernizarea aparaturii de bord şi schimbarea motorului iniţial. Mai mult, mecanicii afirmau că legislaţia actuală privind achiziţiile nu permite companiilor feroviare să cumpere şi să depoziteze în magaziile personale diferite subansamble sau piese de schimb necesare reparării materialului rulant, cum ar fi de exemplu pantografele. Ei arătau că, în cazul unei defecţiuni, locomotiva respectivă este trasă pe linie moartă până când compania achiziţionează piesa lipsă, dar că în această perioadă este posibiil ca o parte din piesele bune să ajungă pe alte locomotive care se confruntă cu probleme şi situaţia iniţială să se agraveze.

Prin prisma celor de mai sus, participanţii la dezbaterea organizată de CSN Meridian susţineau că riscul transportului pe calea ferată este ridicat atât pentru mecanici cât şi pentru călătorii transportaţi.

Întrebaţi dacă iau în calcul o grevă tehnică din cauza situaţiei precare a materialului rulant, ei s-au opus susţinând că o astfel de grevă ar însemna falimentarea companiilor publice de transport feroviar.

De aceea, se pare, că singura soluţie pe care şi aceştia o au în continuare la îndemână este tot greva spontană. Pentru că nu răspunde nimeni pentru încălcarea legii, aşa cum nimeni nu a răspuns în ultimii 30 de ani, în mod real, nici pentru devalizarea companiilor publice de transport călători.