GUVERNATORUL BNR AVERTIZEAZĂ: Majorarea TVA poate provoca un şoc inflaţionist

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, domnul Mugur Isărescu, s-a declarat împotriva unei discuţii pe tema majorării unui impozit important, cum ar fi Taxa pe Valoarea Adăugată, din cauză că, în asemenea momente, o mişcare de acest gen debusolează şi mai mult economia şi populaţia.

Majorarea unei taxe importante nu se justifică pentru că un impozit mai mare pe o bază de impozitare mai mică ar avea efecte negative asupra economiei, a mai explicat, ieri, guvernatorul BNR.

De asemenea, creşterea impozitelor, ca modalitate de corecţie a dezechilibrelor economice, are şi costuri inflaţioniste, iar o creştere de TVA poate provoca un "şoc inflaţionist", potrivit domnului Isărescu.

Corecţia dezechilibrelor externe se poate realiza prin cursul de schimb, prin credit sau prin majorarea de impozite, însă oricare dintre aceste trei direcţii poate pune presiune pe inflaţie.

Guvernatorul Băncii Centrale a ţinut să mai sublinieze: "Nu poţi face corecţia dezechilibrelor externe şi să păstrezi creşterea economică, dar văd că societatea românească nu vrea să înţeleagă acest lucru".

Ajustarea deficitului extern până la un nivel de 5-6% din Produsul Intern Brut la finalul acestui an este excesivă şi ar însemna că sectorul privat se corectează de la 8% la 0%, proces dureros în opinia Guvernatorului BNR.

Domnul Isărescu a declarat: "Când am spus în repetate rânduri că deficitul extern este nesustenabil, ne refeream şi la mărimea cifrelor. România, ca orice ţară emergentă, are nevoie de deficit extern, dar aici este vorba de dimensiunea deficitului. Una este să fie de 4%, alta este să fie de 14%".

Deficitul de cont curent s-ar putea ajusta către 6% din PIB în acest an, de la aproximativ 12% din PIB în 2008, a explicat recent şi viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară, este de părere că, în urma corecţiei din acest an, deficitul de cont curent ar putea ajunge la 7% din PIB.

Guvernatorul BNR a mai menţionat ieri că o "notă de speranţă" există, economia rezistând până acum bine la ajustarea deficitului extern. Acordul de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional prevede o ajustare a deficitului de cont curent în acest an de la 12,4% până la 7,5% din PIB.

• Rezervele de la BNR - salvarea sau eşecul?

Guvernatorul BNR a mai explicat: "Trebuie să învăţăm o dată de ce este atât de important ca politicile fiscale să nu fie prociclice. Pieţele sunt prociclice, iar băncile urmează pieţele. Politica fiscală trebuie să fie anticiclică, să-şi păstreze rezerve pentru momentele în care piaţa trece de la o extremă la alta". Salvarea de la o politică fiscală prociclică pare să fie dată de rezervele de la BNR ce pot fi folosite anticiclic.

Totuşi, dozajul şi momentul în care Banca Naţională va elibera din rezervele minime obligatorii constituite de băncile comerciale va face diferenţa între succesul sau eşecul acestei măsuri, susţine Guvernatorul BNR. Declaraţia domniei sale survine după ce, marţi, Banca Centrală a redus rata RMO la pasivele în lei de la 18% la 15% la pasivele în lei şi de la 40% la 35% la cele în valută.

"Vom discuta cu mare responsabilitate despre felul în care vom elibera fondurile pentru a contracara efectele negative", a adăugat domnul Isărescu pentru a sublinia faptul că politica monetară a BNR este, în continuare, extrem de precaută.

Injecţia de lichiditate în piaţă realizată de BNR la începutul acestei săptămâni prin reducerea rezervelor şi a dobânzii de politică monetară mai urmăreşte şi reducerea dobânzilor la credite, dar pentru aceasta este nevoie ca, mai întâi, să scadă dobânzile pasive, cele plătite de bănci pentru depozitele clienţilor.

"La dobânzi de 12%, băncile dau celui care economiseşte, la o rată a inflaţiei de 6%, o rată reală a dobânzii de 6%. Este un lux, ca să fiu delicat în exprimare, nici nu îmi dau seama cum îşi permit", a declarat guvernatorul BNR, atrăgând atenţia că Banca Centrală urmăreşte comportamentul băncilor, iar "mecanismele de piaţă vor sancţiona extrem de repede aceste distorsiuni"

Teoretic, nivelul dobânzilor pasive trebuie să fie sub cel al dobânzii de politică monetară, mai exact sub 9% pe an. Banca Naţională a scăzut, până acum, de trei ori nivelul dobânzii cheie, dar la fiecare pas pe care BNR îl făcea, băncile răspundeau doar cu jumătate de pas, aproape uitând să mai reducă şi ele dobânzile.

Problema este că dacă dobânzile la depozite nu scad, atunci nici cele la credite nu se vor reduce, iar "la dobânzile actuale, nu putem avea cerere de credite şi nici nu vom avea", a spus Guvernatorul BNR, subliniind: "Corecţia dobânzilor este necesară".

• Un curs de schimb între 4,1 şi 4,3 lei/euro este stabil în opinia Guvernatorului BNR

Cursul de schimb este stabil în cazul în care el variază în intervalul 4,1 - 4,3 lei pentru un euro, la fel cum s-a întâmplat în ultimele două luni, iar oscilaţii de o amplitudine de 5% sunt normale în opinia domnului Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai adăugat că un rol important în asigurarea stabilităţii cursului de schimb îl are corelaţia dintre salarii şi productivitatea muncii.

Deficitul de cont curent s-ar putea ajusta către 6% din PIB în acest an, de la aproximativ 12% din PIB în 2008, a explicat recent şi viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară, este de părere că, în urma corecţiei din acest an, deficitul de cont curent ar putea ajunge la 7% din PIB.

Guvernatorul BNR a mai menţionat ieri că o "notă de speranţă" există, economia rezistând până acum bine la ajustarea deficitului extern. Acordul de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional prevede o ajustare a deficitului de cont curent în acest an de la 12,4% până la 7,5% din PIB.

Rezervele de la BNR - salvarea sau eşecul?

Guvernatorul BNR a mai explicat: "Trebuie să învăţăm o dată de ce este atât de important ca politicile fiscale să nu fie prociclice. Pieţele sunt prociclice, iar băncile urmează pieţele. Politica fiscală trebuie să fie anticiclică, să-şi păstreze rezerve pentru momentele în care piaţa trece de la o extremă la alta". Salvarea de la o politică fiscală prociclică pare să fie dată de rezervele de la BNR ce pot fi folosite anticiclic.

Totuşi, dozajul şi momentul în care Banca Naţională va elibera din rezervele minime obligatorii constituite de băncile comerciale va face diferenţa între succesul sau eşecul acestei măsuri, susţine Guvernatorul BNR. Declaraţia domniei sale survine după ce, marţi, Banca Centrală a redus rata RMO la pasivele în lei de la 18% la 15% la pasivele în lei şi de la 40% la 35% la cele în valută.

"Vom discuta cu mare responsabilitate despre felul în care vom elibera fondurile pentru a contracara efectele negative", a adăugat domnul Isărescu pentru a sublinia faptul că politica monetară a BNR este, în continuare, extrem de precaută.

Injecţia de lichiditate în piaţă realizată de BNR la începutul acestei săptămâni prin reducerea rezervelor şi a dobânzii de politică monetară mai urmăreşte şi reducerea dobânzilor la credite, dar pentru aceasta este nevoie ca, mai întâi, să scadă dobânzile pasive, cele plătite de bănci pentru depozitele clienţilor.

"La dobânzi de 12%, băncile dau celui care economiseşte, la o rată a inflaţiei de 6%, o rată reală a dobânzii de 6%. Este un lux, ca să fiu delicat în exprimare, nici nu îmi dau seama cum îşi permit", a declarat guvernatorul BNR, atrăgând atenţia că Banca Centrală urmăreşte comportamentul băncilor, iar "mecanismele de piaţă vor sancţiona extrem de repede aceste distorsiuni".

Teoretic, nivelul dobânzilor pasive trebuie să fie sub cel al dobânzii de politică monetară, mai exact sub 9% pe an. Banca Naţională a scăzut, până acum, de trei ori nivelul dobânzii-cheie, dar la fiecare pas pe care BNR îl făcea, băncile răspundeau doar cu jumătate de pas, aproape uitând să mai reducă şi ele dobânzile.

Problema este că dacă dobânzile la depozite nu scad, atunci nici cele la credite nu se vor reduce, iar "la dobânzile actuale, nu putem avea cerere de credite şi nici nu vom avea", a spus Guvernatorul BNR, subliniind: "Corecţia dobânzilor este necesară".

• Un curs de schimb între 4,1 şi 4,3 lei/euro este stabil în opinia Guvernatorului BNR

Cursul de schimb este stabil în cazul în care el variază în intervalul 4,1 - 4,3 lei pentru un euro, la fel cum s-a întâmplat în ultimele două luni, iar oscilaţii de o amplitudine de 5% sunt normale în opinia domnului Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai adăugat că un rol important în asigurarea stabilităţii cursului de schimb îl are corelaţia dintre salarii şi productivitatea muncii.