GUVERNUL A APROBAT, PARTENERII SOCIALI CONTESTĂ Bugetul de stat, un proiect controversat

Aprobarea de către Guvern, în şedinţa de vineri, a proiectului de buget pentru anul în curs, în forma iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, a stârnit nemulţumirea patronatelor, sindicatelor şi analiştilor economici. Toţi aceştia afirmă că prognoza Guvernului privind înregistrarea unei creşteri economice de 5,5% este mult prea optimistă, că nu are legătură cu realitatea din economia şi industria din ţara noas­tră şi că deficitul bugetar va fi mai mare decât cel înscris de Ministerul Finanţelor în proiectul de buget.

De asemenea, reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, precum şi analiştii economici susţin că sumele imense alocate pentru investiţii nu vor putea fi cheltuite, deoarece nu va exista timpul necesar, după adoptarea bugetului de Parlament şi după aprobarea bugetului propriu de către fiecare administraţie publică şi instituţie publică, pentru demararea proiectelor de in­frastructură.

Un alt punct nevralgic în construcţia bugetară îl reprezintă cheltuielile de personal din sectorul public, ce reprezintă 10% din totalul bugetul pentru anul în curs.

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Este evident că suntem în stare de pericol ridicat în sectorul bugetar, atât timp cât cheltuielile salariale ale acestuia reprezintă 10% din bugetul pe anul în curs. În anul 2009, în momentul în care s-a pus problema diminuării veniturilor salariale, cheltuielile de personal în sectorul bugetar reprezentau 9,5% din PIB. Practic, am ajuns în aceeaşi situaţie de pericol. Această problemă a fost sesizată şi de cei din administraţia publică locală, care şi-au dat seama că nu pot să suporte toate aceste cheltuieli".

În privinţa investiţiilor anunţate de Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, Cristian Pârvan a menţionat că atât timp cât majoritatea sumelor prevăzute se duc în investiţiile pe proiecte mari vor rămâne foarte puţine sume necesare pentru satisfacerea nevoilor cetăţenilor cu privire la starea infrastructurii şi serviciilor din ţara noastră.

Preşedintele PIAROM este nemulţumit şi de faptul că, în loc să susţină în continuare dezvoltarea sectorului privat, actualul Guvern a ales să diminueze sumele alocate acestuia. Cristian Pârvan a precizat: "Faptul că au fost reduse cu 30% fondurile alocate Minis­terului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat va aduce confruntarea întreprinderilor mici şi mijlocii cu o dificultate bugetară. Mai ales că din sumele alocate MMACA, vor fi finanţate anul acesta doar 2000 de proiecte start-up, ceea ce reprezintă foarte puţin pentru dezvoltarea sectorului privat. În schimb, 70% din buget este alocat pentru funcţionarea administraţiei centrale şi locale, nefiind clar cum vor fi mobilizate fondurile europene, atât timp cât nu este specificat cum vor fi realizate şi monitorizate proiectele iniţiate de primari sau de consiliile judeţene".

Cât priveşte creşterea economică de 5,5%, preşedintele PIAROM se îndoieşte că aceasta poate fi atinsă, atât timp cât prognozele Guvernului arată că 1,3% ar trebui să reprezinte contribuţia industriei autohtone, care în acest moment se confruntă cu o acută lipsă a forţei de muncă. "Avem comenzi în industrie, dar nu ştim cu cine o să le onorăm", ne-a spus Cristian Pârvan.

• Probleme mari cu cheltuirea sumelor alocate pentru investiţii

Analistul Gelu Ştefan Diaconu, fost preşedinte al ANAF, susţine că "bugetul aprobat de Guvern este 100% mincinos". Domnia sa afirmă că se foloseşte un mecanism de alocare discreţionară a resurselor statului şi că au fost alocate suplimentar, "din pix", sume importante la educaţie, sănătate, cultură, infrastructură, agricultură, cercetare, sport, turism etc., adică pentru domenii la care opinia publică este sensibilă şi unde s-au facut promisiuni electorale fără acoperire.

Gelu Diaconu a precizat: "După ce va fi aprobat de Parlament, bugetul va intra în execuţie cu mare întârziere, deoarece s-a pierdut aproape un trimes­tru, dacă luăm în calcul şi timpul necesar deschiderii creditelor bugetare. Până la prima rectificare, din vară sau de la începutul toamnei, vom înregis­tra un nivel de execuţie foarte mic cu privire la sumele alocate pentru inves­tiţii şi, în consecinţă, acestea vor fi redistribuite, fie la salarii, fie la bugetul asigurărilor sociale".

În privinţa investiţiilor publice, s-a pronunţat şi Camera de Comerţ Româ­no-Americană, AmCham România, care consideră că acestea trebuie prioritizate, prin planificarea multianuală a bugetului public consolidat, corelate cu alocarea resurselor bugetare care să încurajeze activităţile economice cu valoare adăugată ridicată pentru a întări poziţia economiei româneşti în cadrul lanţului global al valorii adăugate. AmCham România este îngrijorată de majorarea cheltuielilor publice, cu 14% faţă de anul trecut, şi consideră că acestea pot fi acoperite doar printr-o mai bună colectare fiscală, comparativ cu anii precedenţi.

Se pare că alocarea de 49,65 miliarde lei pentru investiţii reprezintă punc­tul nevralgic al acestui buget cu privire la cheltuirea acestei sume. Comparativ cu anul trecut, suma alocată investiţiilor este cu 15,4 miliarde lei mai mare, din care 6 miliarde se vor duce în plus la Ministerul Transporturilor pentru lucările de infrastructură rutieră şi feroviară.

Cu privire la investiţiile din calea ferată, angajaţii din domeniu susţin că acestea nu vor fi realizate şi că se va repeta situaţia din anii trecuţi, când la rectificarea bugetară sumele respective au fostă redistribuite către alte ministere, deoarece nu au fost cheltuite conform destinaţiei de la începutul anului.

Iulian Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă din România, ne-a declarat: "Din anul 2012 încoace, CFR SA a închis fiecare an pe profit. Este anormal ca adminis­tratorul infrastructurii feroviare să încheie anul pe profit, deoarece el ar trebui să investească toţi banii pentru modernizarea sau schimbarea căii ferate şi a materialului rulant. Chiar dacă li s-au tăiat anual câte 1 sau 2,5 miliarde lei de la investiţii, cei de la CFR SA au încheiat tot pe profit, ceea ce nu este în regulă. Probabil că şi în 2019 se va repeta povestea de anul trecut. Se va constata în luna august că pe primul semestru s-au cheltuit maximum 40% din cât era preconizat, iar Ministerul Finanţelor va lua foarfeca şi va tunde drastic bugetul Ministerului Transporturilor, pe secţiunea investiţii".

Liderul mecanicilor de locomotivă consideră că nici măcar linia de cale ferată dintre Gara de Nord şi Terminalul de pasageri de la Aeroportul Henri Coandă nu va fi construită în acest an, deoarece toate procedurile necesare încă nu au fost demarate.

La fel de vehement cu privire la sumele alocate Ministerului Transporturilor în bugetul pe anul în curs este şi Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţie Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România. El susţine că investiţiile nu vor fi realizate în primul semestru, deoarece activitatea ministerului de resort este blocată în acest moment de conflictul dintre Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis, iar în al doilea semestru va fi blocată de angajaţii din domeniul feroviar, nemulţumiţi de actuala stare de fapt.

Rodrigo Maxim ne-a spus: "În ultimii ani, de câte ori s-a întocmit bugetul, noi nu am avut un ministru stabil la Transporturi. Din această cauză, şi în 2019 CFR Călători va pleca din start cu o pierdere bugetară de 670 milioane lei, din cauza alocării insuficiente a compensaţiilor necesare. Pierderea se înregistrează în condiţiile în care nu avem suficient material rulant, suntem la jumătate din necesar, iar această jumătate se apropie şi ea vertiginos de limita maximă de utilizare. Cu cei 150 milioane lei alocaţi de Guvern pentru capitalizarea CFR Călători vor fi cumpărate doar 80 de vagoane şi cinci locomotive, în condiţiile în care noi avem nevoie de 500 de locomotive şi 650 de vagoane".

În pofida declaraţiilor partenerrilor sociali, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici a precizat că el va verifica lunar stadiul fiecărui proiect de investiţie de la nivel central şi cum sunt cheltuite sumele alocate pentru acestea.

• Ministerul Justiţiei, buget insuficient

La conferinţa de presă pe care minis­trul Eugen Teodorovici a susţinut-o după aprobarea de către Guvern a proiectului de buget, acesta a discutat şi des­pre situaţia DIICOT, instituţie care a emis un comunicat de presă în care sus­ţine că bugetul pentru anul în curs este insuficient pentru desfăşurarea activităţii sale, inclusiv a cercetărilor penale.

Teodorovici a precizat că, în conformitate cu datele puse la dispoziţie de Ministerul Justiţiei, cheltuielile de funcţionare sunt acoperite până la sfârşitul anului pentru toate instituţiile din domeniul judiciar şi că există bani pentru plata integrală a salariilor judecătorilor şi procurorilor, precum şi a personalului auxiliar din cadrul parchetelor şi instanţelor, până la sfârşitul anului în curs.

Angajaţii din sistemul judiciar sus­ţin că în realitate lucrurile nu stau deloc aşa în proiectul de buget aprobat de guvernul Dăncilă. Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ne-a declarat: "Ceea ce a declarat Eugen Teodorovici este o minciună crâncenă. Conform bugetului aprobat, avem bani doar pentru primele 10 luni ale acestui an. De exemplu, la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, bugetul aprobat este de 83% din cât avem nevoie până la sfârşitul anului. Iar acest buget nu include plata celor peste un milion de ore suplimentare restante şi a orelor suplimentare pe care le efectuăm în continuare".

De aceeaşi parte se situează şi procurorii DIICOT care susţin în continuare că ar mai fi avut nevoie de peste 7 milioane lei în bugetul aprobat pentru ca activitatea să fie finanţată pe tot parcursul anului la parametri optimi.

Cu toate acestea, Eugen Teodorovici a spus: "Sunt asigurate cheltuielile până la finalul anului. Ministerul Finanţelor are dreptul să verifice fiecare cheltuială în parte. Fiecare minister, fiecare instituţie publică îşi doreşte tot timpul mai mulţi bani şi îşi extinde permanent activitatea. Partea publică s-a mărit şi se tot măreşte. De ce? Este mai eficientă? Nu".

• Teodorovici: Cheltuielile sociale, suportate integral din bugetul statului

În privinţa conflictului cu adminis­traţiile publice locale, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a menţionat că primarii nu au de ce să fie nemulţumiţi, deoarece alocaţiile bugetare le vor creşte consistent anul acesta. Conform ministrului de resort, consiliile judeţene vor primi 450 lei/locuitor, cu un plafon maxim de 275 milioane lei, municipiile au alocat 60% din impozitul pe venit, cu un plafon minim de 12 milioane lei, oraşele au un plafon minim de 6 milioane lei, iar comunele vor primi 1000 lei/locuitor, cu un plafon minim de 2 milioane lei. Teodorovici a menţionat că alocarea bugetară pentru Primăria Generală a Capitalei va fi de 49% din impozitul pe venitul colectat la nivelul municipiului Bucureşti, iar la sectoare se alocă 1250 lei/locuitor.

Faţă de declaraţiile primarului general Gabriela Firea, ministrul Finanţelor Publice a spus: "În condiţiile în care 30% din totalul alocării bugetare din impozitul pe venit este dat Capitalei, ce are doar 9% din populaţia ţării, consider că bugetul municipiului Bucureşti este suficient. Ştiu că nevoile municipiilor sunt foarte mari, dar nu putem să dăm foarte mult în altă parte şi 2/3 din ţară să o lăsăm de izbelişte. Guvernul nu taie din banii comunităţilor locale şi ne dorim ca excedentul bugetar înregistrat anul trecut de primării, de 13,5 miliarde lei, să fie cheltuit în investiţii pentru comunităţile respective. Fără aceste investiţii şi fără investiţiile de la nivel central nu putem atinge creşterea economică pe care o prognozăm".

Domnia sa a menţionat că există suficiente sume pentru echilibrarea bugetelor locale acolo unde primarii susţin că preluarea cheltuielilor cu prestaţiile sociale le va afecta execuţia bugetară. Conform datelor oferite de ministrul de resort, 7,5% din totalul impozitului pe venit şi din cotele de TVA se va împărţi la judeţe, iar 17,5% se va împărţi la municipii, oraşe şi comune. Teodorovici a precizat că totalul cheltuielilor cu pres­taţiile sociale se ridică la 5,3 miliarde lei, iar sumele necesare vor fi asigurate de guvern, ce a proiectat alocarea a 11,4 miliarde lei din colectarea TVA. Referitor la colectarea TVA şi a impozitelor şi taxelor, ministrul de resort a precizat că îşi doreşte ca în 2019 angajaţii ANAF să aducă 6 miliarde lei în plus la bugetul de stat faţă de anul trecut.

Eugen Teodorovici a menţionat că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale va plăti în continuare alocaţiile pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele aflate în dificultate, precizând că temerile unor primari privind scăderea bugetelor locale prin plata aces­tor prestaţii nu are nicio justificare, atât timp cât sumele respective sunt susţinute din bugetul statului.

Ministrul de resort a ţinut să precizeze că, din cele patru structuri asociative - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România şi Asociaţia Municipiilor din România, numai o parte dintre membrii ultimei asociaţii au fost nemulţumiţi de proiecţia bugetară, ceea ce reprezintă o minoritate la nivelul total al celor patru structuri.

Proiectul de buget a fost trimis Parlamentului pentru adoptare.