Guvernul a creat cadrul legal pentru fondurile suverane de investiţii

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FDSI) poate fi, în sfârşit, înfiinţat. Guvernul a adoptat, ieri, o ordonanţă de urgenţă prin care stabileşte cadrul legal general pentru înfiinţarea de fonduri suverane de dezvoltare şi investiţii. Conform textului actului normativ, scopul acestor fonduri este dezvoltarea şi finanţarea, din fonduri proprii şi din fonduri atrase, a proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singure sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public - private, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit. Fondurile vor fi constituite prin hotărâre de guvern şi vor funcţiona ca societăţi pe acţiuni, iar capitalul social va consta în aporturile de bunuri mobile şi imobile aduse de stat, inclusiv numerar.

Bunurile mobile şi imobile aportate de Statul român la capitalul social iniţial vor trece din domeniul privat al Statului în proprietatea fiecărui Fond la data înmatriculării la Registrul Comerţului.

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a precizat că înstrăinarea sau achiziţia de către fiecare fond a unor acţiuni sau unor alte active nu se supune prevederilor OUG 98/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale aprobate prin Legea 44/1998 cu modificările şi completările ulterioare şi nici prevederilor Legii 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât scopul acestor fonduri nu-l reprezintă activitatea de privatizare, ci efectuarea de investiţii financiare în nume şi cont propriu, dezvoltarea şi finanţarea de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private, precum şi administrarea activelor financiare proprii în vederea obţinerii de profit.

Încadrarea societăţilor, ale căror acţiuni urmează să facă parte din capitalul social al fiecărui Fond, în categoria societăţilor de interes strategic se va face prin hotărâre de guvern, pe baza propunerilor transmise de autorităţile publice tutelare.

Fiecare fond îşi va aproba propria strategie investiţională, care va fi elaborată de Directorat, avizată de Consiliul de Supraveghere şi aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor, în baza unor linii directoare aprobate în prealabil prin hotărâre a guvernului.

Fondurile vor fi administrate în sistem dualist de către un consiliu de supraveghere şi un directorat, în conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990. Membrii Consiliului de Supraveghere vor fi desemnaţi, pe o perioadă de 5 ani, de către Adunarea Generală a Acţionarilor, cu drept de reînnoire a mandatului.

Eugen Tedorovici, ministrul Finanţelor Publice, a declarat imediat după şedinţa de guvern, că "primii membri ai Consiliului de supraveghere se numesc temporar de către acţionari, Ministerul de Finanţe, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care reprezintă statul ca acţionar, iar Consiliul de supraveghere numeşte directoratul până la numirea noilor membri ai Consiliului de supraveghere şi ai directoratului pe o perioadă care să nu depăşească 18 luni. Mandatul primilor membri ai Consiliului de supraveghere şi ai directoratului are ca obiectiv organizarea activităţii fondurilor suverane". Domnia sa a precizat că membrii Consiliului trebuie să îndeplinească următoarele criterii de selecţie: expertiză în domeniul financiar-bancar necesară îndeplinirii responsabilităţilor specifice fondurilor suverane, experienţă în administrarea de societăţi, integritate profesională, bună reputaţie, cunoştiinţe, aptitudini şi experienţă adecvate complexităţii activităţii specifice acestora.

Prin activitatea Fondului vor fi susţinute: finanţări ale întreprinderilor în diverse etape ale dezvoltării, finanţări ale companiilor româneşti de importanţă strategică, investiţii în industrie, în proiecte de infrastructură, finanţări ale start-up-urilor şi ale întreprinderilor într-un stadiu incipient de dezvoltare, creări de locuri de muncă în mod durabil, prioritar geografic în zonele cu dezvoltare mai puţin avansată şi prioritar economic în sectoarele cu potenţial ridicat de creştere economică, simulări ale inovaţiei şi a noilor tehnologii, dezvoltarea capitalului uman şi social pe termen lung, creşterea competitivităţii economiei româneşti, urmărirea strategiei energetice, pieţele de capital.

Actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE a încercat să înfiinţeze acest fond suveran de dezvoltare şi investiţii prin lege, dar actul normativ a fost atacat la Curtea Constituţională de către preşedintele Klaus Iohannis. Curtea Constituţională a stabilit că un astfel de fond se poate înfiinţa doar prin hotărâre a guvernului şi a declarat neconstituţională legea aprobată de Parlament în luna iulie. În forma iniţială, FSDI includea 33 de companii de stat şi un capital de 9 miliarde de lei. Acum, pe lista companiilor care ar urma să facă parte din fond sunt firme precum Tarom, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Romsilva, CFR Călători, CFR Marfă, aeroporturile din Bucureşti, portul Constanţa, Poşta Română sau Cupru Min.