Guvernul a sesizat CCR privind salarizarea unitară a bugetarilor

Actualizare 16:50 Liviu Dragnea: "Ne-am aşteptat de la Guvern ca, în loc să atace la CCR majorări de salarii, să vină cu ceva pe masă"

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat astăzi că se aştepta ca Executivul, în loc să atace la Curtea Constituţională patru legi referitoare la salarizare, să vină cu propriile propuneri privind salariile bugetarilor.

"Mulţi ne-am aşteptat de la acest Guvern, în loc să atace la Curte majorări de salarii sau alte acte normative, să vină cu ceva pe masă, adică să propună totuşi o salarizare mai bună pentru bugetari, pentru românii care lucrează în sistemul bugetar. Din păcate, se concentrează foarte mult pe aceste lucruri. Dacă în final Curtea Constituţională va decide că acele prevederi sunt neconstituţionale, le vom respecta cu toţii", a afirmat Dragnea, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PSD, potrivit unor surse din presă.

(G.F.)

-------

Guvernul a atacat astăzi la Curtea Constituţională a României (CCR) Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptată de Parlament în 8 iunie 2016, informează un comunicat publicat pe site-ul Executivului.

Guvernul a cerut Curţii exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor acestei Legi, având mai multe obiecţii asupra unor articole ce au fost introduse în actul normativ şi adoptate în plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.

Astfel, Executivul vizează articolul 19.1, care prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu ştiinţific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care a obţinut titlul ştiinţific respectiv. Guvernul condus de Cioloş consideră că situaţia care se doreşte a fi reglementată are, în prezent, ca formă de reglementare, OUG 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, act normativ aflat în vigoare. "Apare, aşadar, problema riscului interpretării confuze şi discreţionare a legislaţiei, cu consecinţa aplicării subiective a acesteia, de către angajator", se arată în comunicaz.

Executivul vizează şi articolul 37.1, care prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care fie sunt structuri nou înfiinţate, fie contractul colectiv de muncă a expirat. Guvernul consideră că prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat. "Acordarea acestei majorări numai personalului menţionat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu faţă de celelalte categorii de personal", argumentează Guvernul.

De asemenea, Guvernul atrage atenţia că, potrivit articolului 138, alineatul 5 din Constituţie, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

"În acelaşi sens, art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, dispune ca 'în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fişă financiară'", precizează Executivul.

Potrivit sursei citate, această fişă trebuie să conţină impactul asupra bugetului general consolidat, ţinând cont de: schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii patru ani; estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale şi multianuale, care conduc la majorarea cheltuielilor; măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influenţa deficitul bugetar.

Guvernul mai consideră că există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, care a fost adoptată de Parlament. "Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht", se mai arată în comunicatul Executivului.