Guvernul, aproape în incapacitate de plată a pensiilor şi a salariilor

• Boc: La sfârşitul lui aprilie nu am fost departe de a nu putea plăti pensiile şi salariile

Premierul Emil Boc a declarat, sâmbătă, că Guvernul a trecut printr-un moment dificil la sfârşitul lunii aprilie, în care "n-a fost departe" de a nu putea plăti salariile şi pensiile.

Şeful Guvernului susţine însă că "vârful acela" a fost depăşit şi şi-a exprimat speranţa să nu mai apară altul.

Premierul a menţionat că plata salariilor şi pensiilor s-a făcut din banii de la buget, fără ca Guvernul să iasă din deficitul bugetar prevăzut, potrivit Realitatea TV, informează NewsIn.

Boc a arătat că Guvernul ar putea accepta creşteri de salarii şi ale pensiilor mici în a doua parte a anului, însă doar dacă vor apărea "consecinţe în plan material la buget" ale măsurilor luate de Guvern.

Emil Boc a subliniat că ar fi putut trece în acordul cu FMI o serie de concedieri, dar a precizat că Guvernul nu doreşte acest lucru, ci intenţionează să păstreze locurile de muncă.

Premierul a explicat: "N-am ales în soluţia cu FMI concedierea. Puteam să punem 100.000 de oameni în stradă prin negocierile cu FMI".

Premierul a opinat că înţelegerea cu FMI reprezintă cel mai bun acord pe care l-a încheiat vreodată România sub aspectul condiţionalităţilor:

"Acele condiţionalităţi care există în acord sunt condiţionalităţi pe care România oricum, cu sau fără FMI, ar trebui să le facă dacă doreşte să supravieţuiască. Că e vorba de salarizare unică, de reforma sistemului de pensii, de Legea responsabilităţii fiscale şi de strângerea curelei bugetare pentru chetuielile care însemnau risipă. Asta de fapt înseamnă acordul".

Şeful guvernului a precizat, din nou, că "nici premierul, nici un alt ministru nu are tangenţă" cu banii de la FMI, cei aproape 13 miliarde euro, care merg la Banca Naţională.

Emil Boc a declarat: "Acum, marea problemă a sistemului economic este creditarea. Dacă nu dezgheţăm creditarea, nu se relansează economia. Nu se dezgheaţă creditarea şi relansăm economia, pierdem locurile de muncă".

• Impozitul minim, răul cel mai mic

Pe de altă parte, premierul Emil Boc a explicat că Executivul a decis să introducă impozitul minim pentru că nu avea alternativă.

Boc a arătat că Ministerul Finanţelor va analiza situaţia firmelor care s-au suspendat pentru a nu plăti impozitul şi a comentat că "o lege nu este eternă, mai ales în perioadă de criză".

Emil Boc a explicat: "Nu aveam altă alternativă. Preferaţi să mărim cota unică? Să majorăm TVA-ul? În economie trebuie să aduni bob cu bob ca să te încadrezi într-un deficit bugetar".

Boc a subliniat că este vorba de un impozit minim, nu de un impozit forfetar, iar cele două nu se cumulează, ci, dimpotrivă, sunt deductibile.

Boc a apreciat că impactul aplicării impozitului minim este de 300 de milioane de lei.

Premierul a spus că introducerea impozitului minim reprezintă "răul cel mai mic", în comparaţie cu majorarea cotei TVA sau a cotei unice, care ar fi afectat întreaga populaţie.

Întrebat dacă sunt şanse ca la toamnă acest impozit minim să dispară, dacă situaţia economică se va îmbunătăţi, Emil Boc a subliniat că "orice lege nu este eternă în România, cu atât mai puţin în perioadă de criză".