Guvernul contestă la CCR legea privind acordarea unor stimulente financiare medicilor

Guvernul a cerut Curţii Constituţionale a României (CCR) exercitarea controlului de constituţionalitate cu privire la dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin (2) din Legea 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, adoptată de Parlament în 22 iunie, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Executivului.

Astfel, Guvernul are obiecţii asupra modificărilor aduse actelor normative, modificări adoptate în plenul Camerei Deputaţilor şi care dau posibilitatea Ministerului Sănătăţii, ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie să poată acorda personalului medical şi de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe ţară.

Legea conţine prevederi similare şi pentru autorităţile administraţiei publice locale, care, la rândul lor, pot să acorde stimulente financiare personalului medical, în aceleaşi limite.

Executivul reaminteşte că, începând cu anul 2011, salarizarea în sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Ca urmare, "drepturile salariale ale personalului bugetar sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare", precizează sursa citată.

Guvernul subliniază că adoptarea acestor măsuri ar putea avea un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente anului în curs de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017.

Executivul mai susţine că modificările adoptate de Parlament nu indică sursa de finanţare şi, potrivit Constituţiei, "nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare" iar dacă aceste măsuri se aplică există riscul ca impactul suplimentar generat să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat.

"Acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht", se mai arată în comunicatul citat.