Guvernul, decis să mărească TVA pentru majoritatea produselor şi serviciilor

Taxa pe valoare adăugată va reveni la 19% pentru majoritatea produselor şi serviciilor, cu excepţia unor produse şi servicii unde taxa va creşte de la 5% la 9%, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, la finalul săptămânii trecute, precizând că nu este dispus să pună în pericol accesarea fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi de aceea este gata să treacă la orice modificare fiscală necesară echilibrării bugetului de stat.

"Cei de la Comisia Europeană au dreptate: trebuie să fie o ordine, nu puteţi să veniţi cu şapte tipuri de TVA. Şi am convenit că 9% rămâne mâncarea, rămân medicamentele, rămân protezele. Acum, iertaţi-mă, de ce la cluburi este 5% TVA? E normal acest lucru? Sunt mult prea multe excepţii în România, lucru pe care nu ni l-a spus doar Comisia Europeană, ne-au spus toate forurile financiare. Ce vrem? Să pierdem toate fondurile europene şi să intre România într-un colaps? Eu nu am să fac acest lucru, indiferent de ce voci vor apărea şi voi ieşi la televiziuni, la presă şi o să explic foarte clar de ce trebuie făcut acest lucru. Normal, după ce voi lua decizia", a spus Marcel Ciolacu.

Declaraţia şefului Guvernului a fost precedată de o intervenţie a lui Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, care a spus şi el că ţara noastră riscă să piardă fondurile europene, dacă nu se încadrează în ţinta de deficit.

"Suntem în procedură de deficit excesiv pentru că am ajuns pe un vârf la începutul pandemiei, de 9%. Din păcate, faptul că ne-am împrumutat foarte mult şi avem acel deficit care ne costă, intrând în procedură, am risipit banii. Nu am făcut ceva foarte bun, în sensul de a investi în economie, care să producă alţi bani. Eu ştiu că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt condiţii foarte clare legate de fondurile europene, dacă nu ne încadrăm în deficit. Există riscul să pierzi aceste fonduri, să îngheţe până ieşim dintr-o anumită zonă", a spus Radu Oprea, care a precizat că ţara noastră trebuie să se încadreze într-un deficit de 4,4%.

"Este un angajament al Guvernului pe care trebuie să-l respectăm. Există un dialog cu Comisia Europeană, am avut un dialog foarte aplicat la Guvern. Suntem deja cu cererea de plată 2 aprobată, cererea de plată 3 din PNRR îşi urmează cursul, există această discuţie referitoare la procedura de deficit excesiv şi trebuie să facem un efort de a arăta că putem să revenim pe trendul descendent referitor la împrumuturile pe care le facem", a spus ministrul Economiei. Radu Oprea a afirmat că "cineva va trebui să poarte responsabilitatea" pentru faptul că România a intrat în procedura de deficit excesiv.

Din afirmaţiile celor doi oficiali guvernamentali, putem deduce că majorarea cotei de TVA va fi aplicată pentru mai multe servicii, dar o parte dintre ele, care aveau o cotă de 5% vor trece la cota de 9%. Printre ele se numără livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, vizitarea muzeelor şi monumentelor istorice, grădinilor zoologice şi botanice, bâlciurilor, parcurilor de distracţii şi parcurilor recreative, intrarea la târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite, transporturile turistice sau de agrement- cu mocăniţa, telecabină, teleschi, telegondolă, telescaun, livrarea produselor eco, tradiţionale, autorizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, livrarea lemnelor de foc către persoanele fizice şi către şcoli, spitale, dispensare şi alte unităţi de asistenţă socială, livrarea energiei termice către populaţie, spitale publice şi private, şcoli, biserici şi livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute.

Menţionăm că printre modificările pe care Guvernul le discută în această perioadă cu partenerii sociali se numără şi diminuarea unor facilităţi fisclae acordate în IT, agricultură şi construcţii, dar şi scăderea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi, de la 500.000 euro la 250.000 euro pe an, pentru a plăti un impozit de numai 1% (microîntreprinderile cu cifra de afaceri peste 250.000 lei vor plăti taxa unică de 16%).

În toată această dezbatere privind noile taxe şi impozite, premierul Marcel Ciolacu a precizat că salariul minim va creşte, deoarece majorarea este mecanismul prin care se păstrează forţa de muncă în ţară.

"Spre exemplu, în Germania, anul trecut, salariul minim a crescut de trei ori. Este un mecanism prin care-ţi ţii lucrătorii în ţară. Cu adevărat acest lucru trebuie suportat de către economia reală. Dacă vor fi scoase parte din facilităţile, de exemplu în construcţii, discuţiile sunt foarte clare ca să mărim salariul minim, astfel încât să nu existe pierdere de venit pentru angajaţi. (...) Vom mări salariul minim, astfel încât să nu piardă nimeni la salariu", a mai spus Marcel Ciolacu.

Cert este că modificările fiscale trebuie prezentate de Guvern Comisiei Europene în luna august şi să intre în vigoare de la 1 septembrie 2023, dată cu care nu sunt de acord antreprenorii mici şi mijlocii din ţara noastră şi marile companii multinaţionale.