Guvernul reaprinde scandalul "Registrul Comerţului"

Registrul Comerţului este pe cale să revină înapoi la Camerele de Comerţ, după transferul la Ministerul Justiţiei, făcut de Guvernul Năstase, în 2002.

Ieri, Guvernul urma să dis­cute proiectul de lege privind organizarea Registrului Comerţului în ultima formă prezentată de ministrul pentru IMM, Ovidiu Silaghi, în care Oficiul ar urma să funcţioneze pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, şi pe lângă Camerele Judeţene.

Surse din sistemul cameral susţin că principala problemă care va apărea, dacă Guvernul va accepta proiectul în forma propusă de ministrul Silaghi, este administrarea unitară a Registrului. Potrivit noii legi de organizare a Camerelor de Comerţ, acestea sunt autonome, ceea ce înseamnă că fiecare din cele 41 de camere judeţene poate decide modul de salarizare a personalului, precum şi numărul de posturi din cadrul Registrului, fapt ce ar crea mari discrepanţe în administrarea unitară a instituţiei la nivel naţional.

Proiectul iniţiat de ministrul Silaghi vine cu o soluţie pentru această problemă: "Structura organizatorică şi modul de funcţionare ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi ale oficiilor registrului comerţului de pe lângă Camerele de Comerţ şi Industrie judeţene, precum şi numărul maxim de posturi ale acestora se stabilesc prin regulament aprobat de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României".

Numai că trecerea acestor atribuţii la nivelul preşedintelui Camerei de Comerţ şi Indus­trie a României încalcă principiul autonomiei Camerelor de Comerţ Judeţene, principiu prevăzut în legea lor de organizare. Ceea ce ar putea antrena încă o contestare a noii legi la Curtea Constituţională, aşa cum s-a întâmplat şi în 2006, când un alt proiect al lui Ovidiu Silaghi (atunci iniţiat în Parlament ) a fost demolat la Curtea Constituţională de către Partidul Democrat.

În ultimele zile au circulat insistent rumori privind o formulă inedită de organizare a Registrului, conform căreia să poată fi înfiinţată o societate pe acţiuni, în care cele 41 de camere teritoriale să fie acţionare. Astfel ar fi fost rezolvată problema administrării unitare a Registrului la nivel naţional, dar, în schimb, ar fi fost deschisă calea privatizării mascate a Registrului, căci nimeni nu ar fi putut garanta că o parte din acţiunile noii societăţi comerciale nu ar fi fost preluate inclusiv de persoane fizice sau companii fără nicio legătură cu sistemul cameral din ţara noastră.

Patrimoniul Registrului, veniturile anuale de aproape 40 de milioane de euro, dar şi imensa bază de date pe care stă instituţia, au făcut ca subiectul trecerii Registrului la Camerele de Comerţ să reapară periodic în Guvern şi Parlament.

Pe lângă susţinerea ministrului Silaghi, trecerea Registrului la Camerele de Comerţ se mai bucură de sprijinul unui membru important al Guvernului Tăriceanu - ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David, care este nimeni altul decât ginerele actualului preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov. De altfel, preluarea şefiei CCIR de către Mihail Vlasov, după îndelungi scandaluri, a fost pusă pe seama sprijinului consistent venit din partea ministrului internelor, care a susţinut noua lege de funcţionare şi organizare. Problema "Registrului Comerţului" a început să devină presantă, mai ales după ce Camerei de Comerţ şi Industrie i s-a retras, prin lege, dreptul să mai acceseze gratuit baza de date a Registrului Comerţului.