Guvernul se contrazice şi recurge la populism în cazul CEC

• Oamenii de afaceri consideră că premierul a demonstrat că nu are soluţii privind

viitorul CEC, atunci când a spus că statul vrea să vândă doar o mică parte din bancă şi nu pachetul majoritar

După eşecul privatizării Casei de Economii şi Consemnaţiuni, Guvernul se pare că este în căutarea unor soluţii de privatizare, însă ultima variantă anunţată de şeful Executivului contrazice strategia pe care însăşi domnia sa o susţinea. Călin Popescu Tăriceanu a declarat ieri că statul nu mai intenţionează să vândă pachetul majoritar, ci doar o mică parte din CEC şi aceasta doar dacă "peste câţiva ani va exista o ofertă tentantă". Cu alte cuvinte, premierul contrazice ceea ce ministrul Finanţelor Sebastian Vlădescu spunea în urmă cu câteva zile, şi anume că în doi ani procesul de privatizare va fi reluat.

Mai mult, în urmă cu doar două săptămâni, Călin Popescu Tăriceanu condamna moţiunea de cenzură simplă depusă de 43 de senatori PSD şi PRM, afirmând atunci: "Cu cât vor fi mai puţine societăţi de stat, cu atât corupţia va fi mai mică", deoarece în sistemul privat nu există corupţie. Moţiunea numită îi amintea premierului "de sloganurile din anii "90 care spuneau să "nu ne vindem ţara". Schimbarea de atitudine a primului ministru este cel puţin curioasă, mai ales că, acum, domnia sa doreşte să transforme CEC-ul într-o "bancă populară" la care să aibă acces toată lumea, "indiferent de nivelul social şi de nivelul de venituri".

"Nu este în regulă oprirea privatizării", ne-a declarat Nicolae Vasile, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, care a amintit că CCIB nu a contestat privatizarea CEC, ci metoda pe care Guvernul a decis să o folosească. Mai mult, potrivit vicepreşedintelui CCIB, Guvernul dă dovadă de neseriozitate, uitând că premierul susţinea, iniţial, că CEC-ul nu poate fi vândut altfel decât către mediul privat.

Domnia sa crede că Tăriceanu a făcut o declaraţie "pentru a salva momentul, deoarece nu a spus nici cât înseamnă acea mică parte care va fi totuşi vândută şi nici cum se va face vânzarea acesteia". Cu toate acestea, CCIB speră ca o eventuală privatizare să se facă prin subscripţie publică, indiferent de procentul oferit spre vânzare.

Declaraţia Premierului îi sugerează lui Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), că acesta "nu are o idee precisă despre ce vrea să facă Guvernul în privinţa CEC". Domnia sa ne-a spus că, deşi Guvernul a declarat că se aştepta la o ofertă în jur de 1 miliard de euro (n.n. NBG a oferit doar 560 milioane euro), nu avea o strategie despre cum va cheltui aceşti bani.

Cristian Pârvan este de părere că Premierul nu s-a aşteptat la această situaţie în cazul CEC, "iar acum caută soluţii şi sub presiunea întrebărilor dă aceste declaraţii". AOAR susţine acţionariatul cetăţenilor la CEC, chiar dacă va fi agreată varianta cu statul acţionar majoritar.

În viziunea oamenilor de afaceri, CEC-ul trebuie privit ca principalul instrument prin care se vor face plăţile pentru dezvoltarea mediului rural. Pentru acest lucru însă este nevoie de o capitalizare a CEC-ului. "Nu ştiu de ce România nu are banii necesari pentru a capitaliza această bancă, aşa cum a făcut în 2005, când a capitalizat cu 150 milioane euro Eximbank", se întreabă Cristian Pârvan.

Văzută ca soluţie salvatoare pentru reformarea celei mai vechi bănci autohtone, vânzarea către un investitor străin este abandonată, cel puţin la nivel declarativ. În spatele acestei decizii se poate ascunde şi ideea potrivit căreia Guvernul preferă să păstreze această bancă în administrarea statului decât să ofere şansa investitorilor autohtoni să cumpere acţiuni la CEC. Oricum ar fi, elogierea administrării private cedează în faţa declaraţiilor politicianiste potrvit cărora CEC este "accesibilă tuturor", declaraţii care nu aduc bani statului, dar aduc posibile voturi celui care le face.