Guvernul suedez anticipează un declin al PIB de 1% în 2023, peste aşteptările iniţiale

Guvernul suedez anticipează o scădere a PIB-ului în 2023 mai profundă decât se aştepta iniţial, potrivit datelor publicate ieri, care arată o înrăutăţire a unor perspective deja sumbre pentru economia ţării, transmite CNBC, potrivit News.ro.

Ministerul de Finanţe al Suediei a estimat în decembrie că PIB-ul va scădea cu 0,7%, dar acum anticipează un declin de 1%, în timp ce reevaluează "mediul economic provocator".

"Ne confruntăm cu provocări majore, dar le vom depăşi împreună. Mulţi oameni se luptă să-şi îndeplinească şansele, aşa că este important ca Guvernul să lupte împotriva inflaţiei şi să îi sprijine pe cei aflaţi în cele mai dificile circumstanţe", a declarat ieri ministrul de Finanţe al Suediei, Elisabeth Svantesson, într-un comunicat de presă.

Guvernul Suediei a descris deja perspectivele economice ale ţării pentru 2023 ca fiind "sumbre", într-un raport din octombrie 2022, cu aşteptarea ca economia să intre în recesiune.

Cele mai recente date privind indicele preţurilor de consum arată că inflaţia începe în sfârşit să încetinească, dar salariile rămân în urmă şi preţurile locuinţelor se confruntă cu o scădere gravă.

Comisia Europeană, braţul executiv al UE, a confirmat aşteptările negative în cele mai recente previziuni economice ale sale, în care Suedia este singura ţară în care se estimează că creşterea PIB-ului va aluneca în teritoriu negativ în acest an.

Comisia a anticipat o scădere de 0,8% pentru 2023 şi un avans de 1,2% în 2024, care este a doua cea mai mică estimare după ce privind Italia.

Rata inflaţiei din Suedia începe să se încetinească, potrivit datelor de bază ale IPC publicate vineri, rata generală pentru luna martie scăzând la 8% faţă de 9,4% în luna precedentă, dar cifra rămâne cu mult peste rata ţintă a băncii centrale de 2%.

În timp ce datele IPC din martie sunt un semn că inflaţia se mişcă în direcţia corectă, este puţin probabil ca gospodăriile suedeze să beneficieze acest lucru.

"Oamenii au o putere de cumpărare mai mică decât au avut-o de câţiva ani... Atât de mulţi oameni au probleme cu lucrurile de bază şi, de asemenea, îşi reduc consumul", a declarat pentru CNBC Ola Olsson, profesor de economie şi prodecan la Şcoala de Afaceri, Economie şi Legea de la Universitatea din Göteborg, înainte ca cifrele inflaţiei să fie publicate.

Institutul Naţional de Cercetări Economice a declarat luna trecută că se aşteaptă ca inflaţia - excluzând energia - să rămână ridicată pe tot parcursul anului şi că va dura până în al doilea trimestru al anului 2024 până să scadă în sfârşit sub 2%.

De asemenea, think tank-ul suedez a avertizat că va dura până în 2025 înainte ca economia să se întoarcă în mod clar la creştere şi că s-ar putea ca o recesiune aşteptată nu se încheie până în 2026.

Cheltuielile pentru proprietarii de case au înregistrat o creştere bruscă din 2020, potrivit indicelui proprietarilor de case prin serviciul de comparaţie Zmarta.

Cheltuielile cu locuinţa, care includ costurile care implică casa şi terenurile sale, cum ar fi electricitatea şi apa, taxele şi costurile cu dobânzile, se ridică în prezent la 206.039 coroane suedeze (20.000 USD) pe an, comparativ cu 116.483 pe an calculat în prima jumătate a anului 2020.

De asemenea, este puţin probabil ca cifra inflaţiei să afecteze ciclul de creştere a ratei dobânzii a băncii centrale, care a început în mod neaşteptat în aprilie anul trecut, potrivit Swedbank.

"După datele [de vineri], menţinem că Riksbank va creşte dobânda cheie cu 0,50 de puncte procentuale [pe 26 aprilie]", a spus banca într-o notă.

Majoritatea ţărilor europene se confruntă cu o inflaţie vertiginoasă, lăsând în urmă salariile reale. În Suedia, un nou acord salarial pe doi ani stabileşte creşterea de referinţă a salariului real la 4,1% pentru 2023 şi 3,3% în 2024 - cu mult sub chiar cea mai recentă rată a inflaţiei, uşor mai scăzută.

Jens Magnusson, economistul şef al băncii suedeze SEB, a declarat pentru CNBC că cifrele oferă Riksbank mai mult timp pentru a controla inflaţia, dar înseamnă că suedezii pierd în jur de şase până la opt ani de creştere a veniturilor reale cu noul acord.

"Gospodăriile sunt presate şi vedem că majorările ratelor dobânzilor încă nu au avut efectul complet asupra gospodăriilor", a adăugat el.

Presiunea asupra veniturilor gospodăriilor a determinat greve legate de salarii în anumite părţi ale Europei, dar nu şi în Suedia, unde oamenii acceptă scăderea salariului real ca fiind inevitabilă, potrivit Olsson.

"A existat o mare acceptare... printre oamenii care lucrează, că trebuie să avem o scădere reală a salariului în acest an, deoarece altfel va fi ca o spirală salariu-preţ care poate scăpa de sub control, ceea ce am avut-o în anii şaptezeci", a spus Olsson.

Preţurile locuinţelor din Suedia au fost de multă vreme unele dintre cele mai puternice din Europa, dar Stefan Ingves, care a condus banca centrală a ţării din 2006 până în 2022, a avertizat anterior că ţara se va confrunta cu "ziua judecăţii" din cauza unui sistem "disfuncţional".

Preţurile locuinţelor au sfidat apoi aşteptările economiştilor, când au cunoscut o a doua creştere lunară consecutivă în martie, potrivit datelor Svensk Maklarstatistik, dar analiştii au avertizat că o nouă scădere este încă la orizont.

"Suntem destul de surprinşi de evoluţia neschimbată a preţurilor [la] începutul anului, în cifre neajustate... Aş numi asta un răsărit fals", a declarat Gustav Helgesson, analist la Nordea, pentru CNBC, înainte de a fi publicate cele mai recente date despre preţul caselor de la Svensk Maklarstatistik.

"Nu am scăpat încă de probleme", a adăugat el.

Danske Bank şi-a revizuit recent estimarea anterioară de scădere cu 20% a preţurilor reale la locuinţe, de la vârf la minim, până la o scădere de 25%.

În prezent, preţurile sunt în scădere cu 12% faţă de vârful înregistrat în februarie 2022.