Harta conflictelor, instrument de marketing

Harta conflictelor este un instrument de lucru pentru comercianţii de arme. Tensiunile la nivelul unor comunităţi largi, precum naţiunile, reprezintă "lămpile" în jurul cărora roiesc "negustorii morţii".

Zonele în care se înregistrează conflicte deschise sunt, în principal, cele de sedimentare istorică. Orientul Mijlociu continuă să producă un ciclu închis de negocieri, confruntări militare, urmate de creşterea tensiunii şi înrăutăţirea condiţiilor de negociere. Ciclul se reia de fiecare dată sub presiunea unor medieri şi impulsuri politice venite din principalele centre de putere ale lumii. Rezultatele la masa de negociere, chiar şi cînd ajung să producă străpungeri importante, susţinute de ambele părţi, eşuează în etapa de implementare. O configuraţie similară are şi conflictul dintre India şi Pakistan în regiunea Kashmir. Ambele părţi se comportă ca şi cum soluţia s-ar afla mai degrabă în permanetizarea conflictului, decît în încheierea lui, printr-o decizie radicală.

Afganistanul este cel mai important teatru de operaţiuni militare, atît pentru SUA, Europa şi NATO, dar şi pentru ţările din zonă - Pakistan, India.

Tema principală a conflictului este eliminare bazelor de rezistenţă ale organizaţiilor talibane şi crearea, în aceste fel, a condiţiilor pentru transformările politice, administrative, organizaţionale, economice, necesare transformării ţării într-o sursă de pace şi stabilitate. Discontinuitatea acţiunilor şi mai ales evidenta discrepanţă dintre abordarea statelor euro-atlantice, respectiv cea a politicienilor locali, a devenit sursa principală a nemulţumirii tuturor şi mai ales a unei eficienţe scăzute a programelor de intervenţie.

Philippine, Sri Lanka, Myanmar sunt zone deschise de conflict în care "forţe rebele" sau "teroriste" se opun prin mijloace militare structurilor guvernamentale.

În America de Sud, Columbia, Peru, Venezuela, evoluţiile politice locale contribuie la creşterea tensiunii. Relansarea unei politici anti-americane, susţinută de data aceasta cu mijloacele guvernelor aflate la putere, achiziţii masive de arme, mai ales din Rusia, şi o retorică ce ne trimite în zorii războiului rece nu contribuie cîtuşi de puţin la deschiderea căilor de aplanare a tensiunilor, dimpotrivă! Pe continentul African, Sudanul şi Somalia au devenit zone de proiecţie pentru acţiunile terorismului internaţional, cît şi pentru forme ultra-moderne de piraterie, îndreptată împotriva intereselor Statelor Unite şi ale statelor europene.

Conflictele sunt utilizate, aproape peste tot în lume, ca unelte ale politici, chiar şi cînd rezultatele sunt atît de slabe, iar costurile atît de ridicate.