HEIRUP Spargem norma la construit autostrăzi de dragul fotbalului şi a "Marii Uniri"

Posibilitatea ca ţara noastră să găzduiască o parte din meciurile de la turneul final al Campionatului European din 2020 face ca autorităţile să deschidă supapa promisiunilor la cotă maximă. Dacă pentru oficialii Federaţiei Române de Fotbal, care au promis în dosarul de candidatură trimis către UEFA că ţara noastră va avea în 2020 nu mai puţin de 2300 de kilometri de autostradă, există unele scuze, mai greu de înţeles este entuziasmul unor membrii ai cabinetului Ponta. În primul rând e greu să fii credibil în faţa opiniei publice în condiţiile în care în ultimul veac, în ţara noastră au fost construiţi 650 de kilometri de autostradă, iar acum pretinzi că în următorii şase ani vor "răsări" încă 1700. O a doua chestiune este legată strict de turneul final al Campionatului European.

În cazul în care este admisă candidatura ţării noastre, meciurile se vor juca pe un singur stadion, Arena Naţională, iar arenele pe care se vor antrena echipele desemnate să joace în ţara noastră sunt cele din Ghencea, Giuleşti şi din Şoseaua Ştefan cel Mare. Concret, toată presiunea va fi pe Bucureşti. În acest condiţii oficialii UEFA, dar şi guvernanţii autohtoni, ar trebui să fie mai interesaţi de un aeroport internaţional care să fie capabil să preia fluxul mare de turişti care sosesc în Bucureşti, de modul cum ajung aceştia de la Otopeni în centrul Capitalei, decât de autostrăzile din nordul, vestul sau estul ţării, foarte necesare şi ele, nimic de zis, dar mai puţin relevante în acest context.

Hotărât să întărească seriozitatea promisiunilor FRF, ministrul Transporturilor, Dan Şova, a ţinut să pluseze, susţinând că în 2018 cei 2300 de kilometri de autostradă vor fi deschişi circulaţiei: "Este o promisiune corectă şi este în conformitate cu Programul «România 100» de autostrăzi, pe care l-a prezentat premierul. Am mai spus-o, o mai spun încă o dată, avem bani pentru acest program. (...) Timpul de realizare este chiar puţin mai scurt, pentru că noi nu avem numai campionatul European în 2020, noi avem şi 100 de ani de la statul naţional unitar, în 2018. Premierul a stabilit ca obiectiv firesc, pentru România, până la urmă, să avem legată prima autostradă Moldova de Transilvania şi Ţara Românească, deci cele trei provincii istorice să fie legate prin autostradă, lucru care se va realiza".

Premierul Victor Ponta a prezentat la finele anului trecut proiectul privind reţeaua de autostrăzi care vor fi construite până în 2018 şi care va uni regiunile istorice, el propunând elaborarea unui proiect de lege prin care Guvernele viitoare să fie obligate să continue proiectele începute. Anual va fi alocată construcţiei de autostrăzi o sumă cuprinsă între 750 de milioane şi un miliard de euro, Parlamentul şi Guvernul urmând să decidă în fiecare an în ce direcţie alocă această resursă suplimentară. Conform Executivului, pentru prima dată decizia privind noi tronsoane va fi luată prin consultare publică, iar până în 2022 primele 16 oraşe din România vor fi conectate prin autostrăzi (Bucureşti, Cluj­Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Craiova, Braşov, Galaţi, Ploieşti, Oradea, Brăila, Arad, Piteşti, Sibiu, Bacău, Târgu Mureş). Ministrul Transporturilor a afirmat că anul trecut au fost inauguraţi 115,5 kilometri de autostradă, s-au licitat cu atribuire 289km, iar în prezent sunt în construcţie 465 kilometri, fără să ofere o estimare privind numărul de kilometri care vor fi finalizaţi în 2014. Conform Mediafax, potrivit unui document oficial, datat februarie 2014, CNADNR vrea să finalizeze 93,1 kilometri de autostradă în acest an, având la dispoziţie un buget de 2,65 miliarde lei, mai mic cu 1,1 miliarde lei faţă de anul trecut, iar în 2015 estimează că vor fi construiţi 194,8 kilometri, bugetul prognozat în acest scop ridicându-se la 3,96 miliarde lei.

Dincolo de promisiuni, datele concrete nu par a fi foarte încurajatoare, din fericire Arena Naţională este deja construită, dosarul de candidatură pentru Euro 2020 având un punct fix.