IANCU GUDA, AAFBR: "Companiile active din ţara noastră, cele mai îndatorate din UE"

Structura de capital a companiilor active în ţara noastră este deficitară, în condiţiile în care mediul de afaceri local înregistrează cel mai ridicat nivel al îndatorării din regiune, arată Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilori Financiar Bancari din România (AAFBR) într-un studiu care îşi propune să evalueze cauzele decapitalizării companiilor din mediul de afaceri local, precum şi consecinţele distribuirii accelerate a dividendelor.

Domnia sa susţine că evoluţia financiară din ultima perioadă indică o deteriorare a structurii de capital, în condiţiile accelerării distribuirii dividendelor pe fondul avantajelor fiscale.

Studiul transmite că majoritatea firmelor active în ţara noastră se orientea-ză către finanţarea pe termen scurt, provenită cu preponderenţă de la entităţi afiliate şi furnizori.

"Doar 20% dintre companiile locale, cu preponderenţă cele care au peste 10 ani de activitate (durată medie de funcţiune a firmelor din România) sunt capitalizate prin profituri superioare care sunt ulterior reinvestite în companie pentru finanţarea investiţiilor şi nevoii de fond de rulment (creanţe, stocuri, furnizori)", informează studiul citat.

Datele arată că în orice sector vor fi companii care distribuie dividende către acţionari, cât şi firme pentru care acţionarii contribuie în companie prin majorarea capitalului social (scenariul A+B). La finalul anului, evoluţia capitalurilor proprii consolidate la nivel sectorial va fi determinată de raportul de forţe între cele două scenarii (capitalizare prin majorare de capital social v.s. decapitalizare prin distribuirea de dividende).

Iancu Guda perecizează: "Analizând cifrele, observăm că dividendele distribuite în anul 2016 reprezintă egalul dividendelor cumulate în perioada 2008-2015 şi peste 30% comparativ cu profitul net consolidat în anul 2016, în timp ce anul 2017 înregistrează o dublare a dividendelor comparativ cu anul anterior şi de două ori peste profitul cumulat în acelaşi an".

Potrivit domniei sale, aceasta determină o decapitalizare masivă a companiilor active în România, gradul de acoperire al activelor prin capitalurile proprii scăzând de la 35% (anul 2008) la doar 25% (anul 2017), respectiv cel mai scăzut din Europa. Rata de distribuire a dividendelor raportată la profitul obţinut în ultimii doi ani (perioada 2016-2017) este aproape 200% (la fiecare 1 RON profit se distribuie dividende de 2 RON), ceea ce nu poate însemnă decât două lucruri: o mare parte din profitul reportat şi nedistribuit este acum orientat către divindede, făcând firmele mult mai dependente de accesul la finanţarea externă şi fluctuaţia costului de capital; dinamica dividendelor declarate din ultimii doi ani reflectă evaziunea fiscală imensă din trecut, în sensul că aceste dividende au fost plătite în trecut (avansuri nejustificate) dar acum sunt reglate în trezorerie prin declararea fiscală, aspect favorizat de nivelul foarte scăzut al impozitului pe dividend.

Preşedintele AAFBR spune: "Legea care permite acţionarilor unei firme să retragă dividende cu frecvenţă trimestrială a fost publicată în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare începând cu mijlocul lunii iulie al acestui an. Deşi este dificil de aplicat (doar companiile auditate pot distribui dividende), cred că această măsură pune gaz pe foc" şi accelerează decapitalizarea companiilor active în România, făcându-le mai vulnerabile în următoarea recesiune. În esenţă, efectele unei asemenea legi cred că sunt negative, atât pentru statul român (deorece încurajează comportamentul oportunist de plombare a deficitului fiscal prin accelerarea dividendelor de la companiile de stat, periclitând astfel competitivitatea acestora pe termen mediu-lung), cât şi pentru mediul de afaceri (deoarece impulsionează decapitalizarea companiilor şi vulnerabilizarea suplimentară a acestora în contextul creşterii dobânzilor)".

Potrivit domniei sale, această lege intră în vigoare în contextul în care statul român înregistrează un deficit fis-cal de aproape 15 miliarde lei în primul semestru al acestui an, de aproape doua ori mai mult decât nivelul înregis-trat în aceeaşi perioadă a anului anterior. Pe de o parte, cheltuielile publice sunt recurente şi destul de rigide (salarii, bunuri şi servicii, ajutoare sociale şi pensii speciale, care reprezinta aproa-pe 75% din cheltuielile publice).

Iancu Guda adaugă: "Statul român trebuie să îşi maximizeze veniturile, ori acestea pot fi rotunjite şi prin accelerarea distribuirii dividendelor de la companiile unde acesta este acţionar. Aproximativ un sfert din deficitul fis-cal din primul semestru poate fi acoperit prin dividendele care ar putea fi distribuite în această perioadă. Pe termen lung masura nu este bună, deoarece companiile respective nu dispun de fonduri pentru investiţii sau internaţionalizare, respectiv extinderea în alte ţări, şi îşi vor pierde din competitivitate. Populaţia o să sufere cel mai mult, deoarece o sa primească servicii publice modeste (ex: costul accesului la apă, etc.).".

Conform preşedintelui AAFBR, legea descurajează încasarea banilor prin salariu, care va fi transferat către plata dividendelor.

"Din cele aproape 500.000 de companii active în România, 110.000 înregistrează un singur angajat, în timp ce 140.000 înregistrează între 2-5 angajaţi. Astfel, aproape jumatate din companiile active în România au sub 5 angajaţi, situaţie în care foarte probabil acţionarii acestora se angajează în propriile companii pentru o sursa de venit stabilă cu frecvenţa lunară. Chiar dacă persoanele respective plăteau contribuţii sociale şi impozit pe salariu mult mai mare, comparativ cu impozitul de 5% aplicat dividendului anual, salariul lunar reprezenta o sursă de venit stabilă pentru familia acestora. Intrarea în vigoare a acestei legi cred că va determina aceşti acţionari-angajaţi să-şi diminueze salariul lunar la nivelul minim, pentru ca vor putea scoate bani din firmă, sub forma dividendelor, cu frecvenţă trimestrială. Estimez pierderi fiscale pentru statul român de aproape 250 milioane lei / an, din cauza diminuării salariilor respective şi, implicit, scăderea impozitului pe venit şi a contributiilor sociale aferente", mai adaugă Iancu Guda.

Totodată, domnia sa susţine că legea impulsionează decapitalizarea companiilor, creşte vulnerabilitatea acestora şi riscul de insolvenţă. Companiile active în România sunt cele mai îndatorate din UE, iar această lege creează premisele creşterii gradului de îndatorare prin accelerarea dividendelor.

"În contextul creşterii costului de finanţare prin majorarea ROBOR cu maturitate la 3 luni, companiile devin mai vulnerabile. De asemenea, contextul impredictibil poate determina ca situaţia de profitabiliate a companiilor să se deterioreze în trimestrele următoare, fiind necesar ca acţionarii să aducă bani de acasă pentru a acoperi diferenţa dintre profitul estimat şi cel final, înregistrat pe întregul an. În unele situaţii, acest lucru o sa fie imposibil, deorece dividendele distribuite au fost folosite deja în scopurile personale ale acţionarilor. Statistic vorbind, una din trei companii insolvente în ultimul deceniu în Romania a plătit dividende înainte de intrarea în incapacitate de plată, exact din cauza vulnerabilizării acestora prin distribuirea dividendelor", mai arată Iancu Guda.

Domnia sa mai precizează că legea stimulează comportamentul infracţional de raportare a unor profituri fictive, prin amânarea înregistrării unor cheltuieli în trimestrul în curs, maximizând astfel profitul şi dividendele implicite.