IANUARIE FINANCIAR / RECORD Ministerul Finanţelor a împrumutat 28,87 miliarde lei, în ianuarie

Ministerul Finanţelor, condus de Adrian Câciu, a împrumutat în ianuarie o sumă record de 28,87 miliarde lei, echivalentul a 5,84 miliarde euro. Circa 5,9 milioane de lei au fost atraşi de pe piaţa internă, în timp ce diferenţa până la 28,87 miliarde de lei reprezintă sumele atrase prin două emisiuni realizate pe pieţele externe. Dacă adăugăm suma de 1,94 miliarde de euro atrasă din componenta de împrumut a PNRR (total de 16 miliarde de euro împrumuturi şi 13 miliarde granturi), totalul împrumuturilor contractate de Guvern se ridică la 38,5 miliarde de lei.

În ultimii ani, pe fondul umflării deficitului bugetar, Ministerul Finanţelor a programat trei emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe în fiecare an, din care una în primul trimestru şi una în ultimul. Cea din ultimul trimestru din 2021 nu a mai avut loc din cauza crizei politice prelungite - care s-a încheiat cu scoaterea de la guvernare a USR şi recrutarea PSD de către PNL şi preşedintele Klaus Iohannis. Finanţele nu au renunţat totuşi la ea, ci au făcut-o acum, în debutul anului.

De notat o diferenţă majoră în comunicarea publică a Ministerului Finanţelor: dacă, anterior, orice împrumut de pe pieţele externe era însoţit de un comunicat cu o declaraţie a ministrului de Finanţe şi detaliile împrumutului, care era marketat ca un succes şi în care se menţiona mereu "încrederea investitorilor", de la preluarea mandatului de către Adrian Câciu aceste împrumuturi nu mai sunt anunţate în niciun fel. Asta în condiţiile în care PSD şi susţinătorii din spaţiul public ai Partidului Social Democrat au acuzat guvernele anterioare de supra-îndatorarea României, aceasta fiind tema majoră de campanie a PSD.

Ziarul BURSA a scris în mai multe ocazii cum îndatorarea generaţiilor viitoare se face în mare parte pentru plata salariilor şi pensiilor majorate şi că orice creşteri de venituri se plătesc din împrumuturi atât timp cât nu se schimbă regimul fiscal şi nu se majorează veniturile bugetare.

Folosind un termen de comparaţie îndrăgit în spaţiul public de susţinătorii PSD, Ministerul Finanţelor, sub conducerea lui Adrian Câciu, s-a împrumutat în ianuarie cu 2.900 euro/secundă.

Mai întâi, România a ieşit în 19 ianuarie pe pieţele internaţionale cu două emisiuni de euroobligaţiuni şi a atras 1,35 miliarde dolari cu scadenţa februarie 2027 şi 1,06 milliarde dolari cu scadenţa martie 2032. Cererea investitorilor a depăşit 4,6 miliarde dolari, interesul fiind mai mare pentru maturitatea de cinci ani. Obligaţiunile cu scadenţa 2027 au fost emise la un spread de 160 de puncte de bază peste US Treasuries, iar cele pe 10 ani la un spread de 185 puncte de bază. Acest împrumut în dolari a venit în condiţiile în care pe 7 februarie au ajuns la scadenţă obligaţiuni în dolari în valoare de circa 2,02 miliarde de dolari.

De menţionat că Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari în martie (peste 10 miliarde de lei), august (circa 11 miliarde de lei) şi în ultimele două luni din an (cumulat aproximativ 19 miliarde de lei), scadenţe care trebuiesc refinanţate. Per total, în 2022, guvernul are un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică şi ajung la 68,4 miliarde de lei.

Totodată, la a doua ieşire pe pieţele externe în acest început de an, România s-a împrumutat cu emisiuni de euroobligaţiuni denominate în euro, după cele în dolari de la mijlocul lunii ianuarie. Sumele au fost de 1,25 miliarde euro pe şase ani (scadenţă martie 2028), la cotaţia de referinţă a pieţei mid swap + 185 puncte de bază (randament 2,135%) şi 1,25 miliarde euro pe 12 ani (scadenţă februarie 2034) la cotaţia de referinţă a pieţei mid swap + 325 puncte de bază (randament 3,779%). Cererea investitorilor a depăşit 3,8 miliarde euro pentru scadenţa de 6 ani şi 3,7 miliarde euro pentru obligaţiunile cu maturitate 12 ani.

În ceea ce priveşte împrumuturile de pe piaţa internă, acestea s-au ridicat la o sumă de 5,9 miliarde de lei în ianuarie, în condiţiile în care licitaţiile de pe piaţa primară din luna trecută s-au bucurat de o cerere bună din partea investitorilor.

• Pentru luna februarie, Ministerul Finanţelor are în plan emiterea de certificate de trezorerie în valoare de 400 milioane lei şi obligaţiuni de 4,2 miliarde lei

Pentru luna februarie, Ministerul Finanţelor are în plan emiterea de certificate de trezorerie în valoare de 400 milioane lei şi obligaţiuni de 4,2 miliarde lei, la care se adaugă sumele planificate în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive. În februarie ajung la scadenţă obligaţiuni în valoare de 1,1 miliarde lei, ceea ce înseamnă că cel mai probabil Ministerul Finanţelor va atrage lichiditate din piaţă prin emisiunea netă de titluri.

Anul 2021 s-a încheiat per total cu împrumuturi de 104 miliarde de lei, sub necesarul brut de finanţare de aproape 137 miliarde de lei, dar asta în condiţiile în care, în finalul lui 2020, s-a realizat o prefinanţare destul de mare şi având în vedere că deficitul la final de an a fost sub ţintă. Amintim că România a agreat cu partenerii europeni şi agenţiile de rating, sub procedura de deficit excesiv, revenirea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB la finalul lui 2024.

Execuţia bugetară pe 2021 a arătat un deficit pe standarde cash de 80,02 miliarde lei, respectiv 6,72% din PIB. În anul 2020, deficitul bugetar a fost de 9,61% din PIB. Analiştii BCR arată că veniturile bugetare au crescut în 2021 cu 17,7%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 8,3%, ceea ce face ca raportul dintre cheltuielile bugetare rigide (salarii plus asistenţă socială) şi veniturile ciclice (venituri fiscale plus contribuţiile de asigurări sociale) să scadă la 82,6% în decembrie 2021 de la 83,0% în noiembrie şi 94,3% la sfârşitul anului 2020.

De notat că volumul indicativ al împrumuturilor externe programate în 2022 este de aproximativ 14 miliarde euro, repartizat astfel: euroobligaţiuni circa 10 miliarde euro, sume din cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă 3,7 miliarde euro, împrumuturi atrase de la instituţii financiare internaţionale aproximativ 0,4 miliarde euro.