Săptămâna aceasta, piaţa este cu ochii pe preţurile de consum din SUA (indicele preţurilor de consum - IPC va fi publicat joi, 12 ianuarie), care se preconizează că vor încetini la o rată anuală de 6,5% în decembrie, de la 7,1% în noiembrie, conform unui comunicat remis redacţiei. Se aşteaptă ca indicele de bază, excluzând alimentele şi energia, să crească la o rată anuală de 5,7%, de la 6% în luna precedentă şi vârful de 6,6% în septembrie.
Potrivit sursei citate, iBanFirst preconizează cifre mult mai mici decât prognozele generale: 6,3% nivelul inflaţiei IPC şi 5,5% nivelul inflaţiei de bază. În schimb, analiştii iBanFirst estimează că scăderea preţurilor la energie va fi mai mare decât se anticipează. Un Indice al Preţurilor de Consum (IPC) scăzut se va traduce printr-un nivel mult mai redus al dolarului, deoarece piaţa se va aştepta ca prima decizie de politică monetară a anului (1 februarie) a Fed să fie mai puţin restrictivă.
Este de aşteptat o creştere a volatilităţii, în special pe pieţele de acţiuni, pentru tranzacţiile mai agresive, dar şi pe piaţa valutară, mai ales în ceea ce priveşte crossurile USD.
Scăderea preţurilor la energie explică parţial reducerea inflaţiei. Dar preţurile la energie riscă să revină la nivelurile ridicate. În al doilea semestru al anului 2022, preţul petrolului a scăzut în principal datorită unei creşteri a ofertei din diverse ţări. Analiştii iBanFirst estimează că valul de aprovizionare a rămas în urmă, în timp ce nivelul cererii este în creştere, ceea ce ar însemna preţuri mult mai mari în decursul acestui an, cel mai probabil în al doilea semestru, subliniază sursa citată.
Creşterea cererii va fi generată parţial de China. iBanFirst previzionează că ieşirea Chinei din politica Covid zero va aduce o cerere suplimentară de petrol, de aproximativ 4 milioane de barili pe zi (mbd), în acest an. Aceasta ar determina o creştere a cererii de aproximativ trei ori mai mare decât cea preconizată pe piaţă. Creşterea cererii s-ar adăuga la dezechilibrele deja existente legate de reducerea abruptă a producţiei de petrol convenită de marii producători din OPEC+ şi de interdicţia UE privind petrolul rusesc. Acest lucru ar duce, în cele din urmă, la preţuri mai mari, poate chiar peste 100 de dolari pe baril. Evoluţia preţurilor în 2022 ne-a amintit de 2006, când preţurile au scăzut semnificativ. Traiectoria preţurilor din acest an ar putea să semene cu cea din 2007, când preţurile s-au majorat foarte rapid.
Pe lângă aceşti factori, mai există un alt punct de incertitudine. Dacă încetinirea economică va fi pronunţată, administraţia Biden ar putea fi nevoită să stimuleze economia în semestrul al doilea. Acest lucru ar putea determina o revenire a inflaţiei. Deşi acesta nu este scenariul de bază, nu poate fi exclus în totalitate, se mai arată în comunicat.