Ieşirea investitorilor străini slăbeşte leul

Leul dă semne de depreciere accelerată. De la finele lunii august şi până ieri a pierdut deja 1,58% faţă de euro, fiind cotat la 3,3238 lei/euro. Principala cauză a slăbirii leului o reprezintă vânzările de valută ale jucătorilor străini care ies de pe piaţa valutară. Ei ies pentru că renunţă, în general, la investiţiile în monedele considerate mai riscante ale ţărilor în curs de dezvoltare. "Leul a scăzut substanţial deoarece investitorii au continuat să vândă activele riscante pe fondul temerilor privind o epuizare a lichidităţii pe piaţă şi este posibil ca moneda să înregistreze noi pierderi", susţin economiştii de la Danske Bank, într-un raport publicat marţi, citat de NewsIn.

Investitorii par să aprecieze că leul a devenit chiar "mai riscant" decât monedele ţărilor din jur. Ciprian Dascălu, economist şef la ING, este de părere că "leul este cea mai vulnerabilă monedă din regiune" şi că evoluţia viitoare a cursului va fi puternic influenţată de pieţele financiare internaţionale, în special de efectele crizei de pe piaţa creditelor din Statele Unite.

De aceeaşi părere este şi Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen Bank, care se aşteaptă ca, în şedinţa de astăzi, Banca Centrală Europeană să majoreze rata dobânzii, cu efect imediat în evoluţia cursului.

"Vulnerabilitatea" leului a fost accentuată de încetinirea ritmului de creştere a economiei noastre, de adâncirea deficitului de cont curent până la 13,2% din PIB, de diminuarea la 65% a finanţării deficitului din investiţii străine directe. Ionuţ Dumitru consideră că deprecierea din prezent a leului nu este totuşi atât de puternică, dacă luăm în calcul "aprecierea artificială din prima parte a anului".

Pe de altă parte, economiştii sunt de părere că investitorii au primit şi un semnal ferm din partea Băncii Naţionale care a intervenit indirect pe piaţa valutară. Economistul şef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun crede că "investitorii au ieşit de pe piaţă deoarece mesajul BNR a fost că nu mai există oportunităţi de câştig din întărirea leului", potrivit NewsIn.

Economiştii au demonstrat intervenţiile indirecte ale BNR pe piaţa interbancară prin creşterea peste ritmul obişnuit a rezervelor valutare.

"Creşterea rezervelor valutare a fost prea mare pentru a putea fi justificată doar de mărirea randamentelor la titlurile deţinute în străinătate", consideră Ionuţ Dumitru. "Intervenţia BNR este aproape o certitudine. Banca centrală a justificat creşterea rezervelor valutare ale României cu peste 2 miliarde euro prin creşterea randamentelor titlurilor deţinute în străinătate. Acestea au crescut, însă nu atât de mult. După calculele noastre, scumpirea titlurilor a adus între 200 şi 300 milioane euro", a mai explicat economistul şef al Raiffeisen Bank. Potrivit altor surse, sumele atrase de BNR s-au ridicat la 1,5 miliarde euro.

Intervenţiile BNR pot fi justificate şi de preocuparea acesteia pentru atingerea ţintei de inflaţie, mai ales că analiştii Danske Bank subliniază şi o posibilă accentuare a presiunilor inflaţioniste creată de avansul puternic al salariilor. BNR a revizuit în creştere prognoza de inflaţie, de la 3,7% la 3,9% la sfârşitul anului 2007.

În cazul în care tendinţa de depreciere a monedei se menţine, la nivel macroeconomic efectul poate fi de intensificare a presiunilor inflaţioniste, a mai precizat Radu Crăciun. Pentru firme şi persoane fizice, acest lucru se traduce în scumpirea creditelor bancare.