Iluzia îmbogăţirii accentuează consumul

• Există trei factori principali care au provocat în anul acesta creşterea semnificativă a consumului: condiţiile favorabile de creditare, creşterea veniturilor populaţiei şi utilizarea banilor pentru consum

Este suficient să vezi aglomeraţia din supermarket-uri (care, deşi mult mai intensă în această perioadă a sărbătorilor, a existat de-a lungul întregului an) ca să îţi dai seama că populaţia cumpără. Mult. Ceea ce se "traduce" printr-o creştere spectaculoasă a consumului. În condiţiile în care nu ne lăudăm cu o putere de cumpărare ridicată, apare întrebarea: "Ce a determinat populaţia în ultimul an să cumpere tot mai mult?"

În principal, există trei factori care au provocat în anul acesta creşterea semnificativă a consumului. Primul îl reprezintă condiţiile favorabile de creditare şi accesul facil la aceste credite. Băncile se "bat" în oferte care de care mai atractive ca să atragă clienţii, iar criteriile care trebuie îndeplinite pentru a obţine un credit de consum sînt din ce în ce mai minimale.

Cel de-al doilea factor îl reprezintă creşterea veniturilor populaţiei, realizată, în primul rînd, prin măririle salariale acordate în ultimul an (cîştigul brut în luna octombrie a acestui an era cu 16% mai mare decît cel din aceeaşi perioadă a anului trecut).

Şi, nu în ultimul rînd, este posibil ca o parte din populaţie să prefere să consume decît să utilizeze mijloacele de economisire, care nu sînt foarte atractive în condiţiile în care dobînzile la depozitele bancare sînt real negative (dobînzi de 5%-6% şi inflaţie de 8,7%).

• Analiştii estimează că dobînzile nu vor mai scădea

Care dintre aceşti factori are ponderea cea mai importantă este greu de stabilit, iar părerile analiştilor economici sînt împărţite.

Radu Crăciun, analist şef la la "ABN Amro", crede că majorarea semnificativă a consumului este rezultatul acestor trei factori, însă cu accent pe creşterea veniturilor, care antrenează, indirect, creditele (veniturile ridicate îndeplinesc într-o mai mare măsură criteriile stabilite pentru acordarea creditelor).

În schimb, analistul economic Florin Cîţu este de părere că majorarea veniturilor, dar, mai ales, accesul facil la credite au dus la explozia consumului. În plus, adaugă domnul Cîţu, aşteptările populaţiei sînt că veniturile vor creşte, ceea ce îi încurajează să contracteze credite ştiind că, în viitor, vor avea cum să le ramburseze. De asemenea, populaţia crede că dobînzile vor continua să scadă şi că leul se va aprecia.

Creşterea consumului la noi este datorată şi restricţiilor care au existat în trecut, cînd populaţia dispunea de bani, dar nu avea ce să cumpere, crede Florin Cîţu: "Libera circulaţie a bunurilor oferă alte perspective", opinează domnia sa.

Analistul economic Florian Libocor este de părere că, în economia noastră, nu scăderea dobînzilor la credite, ci înlesnirea accesului la împrumuturi a fost pîrghia ce a accelerat consumul, pe fondul adîncirii efectului iluziei monetare de îmbogăţire aparentă. Domnul Libocor recunoaşte că gradul de economisire este foarte important pentru susţinerea actului de consum dar, că, "din nefericire, într-un mediu restrictiv dintr-o economie slab restructurată, acesta nu prea poate înregistra nivele pozitive extraordinare".

Creşterea consumului este normală, însă ne întrebăm dacă ritmul de creştere este normal. Radu Crăciun este de părere că majorarea consumului devine o problemă în măsura în care nu este susţinută de producţia internă. "Nu este nimic negativ în creşterea consumului, este normal să se întîmple aşa, cu condiţia ca această creştere să fie în linie cu creşterea producţiei interne". Lucru care poate fi considerat îngrijorător, în condiţiile în care ritmul de creştere a producţiei interne a încetinit dramatic în acest an.

Ca urmare, temperarea consumului este de dorit, lucru care poate fi însă realizat doar de către Banca Centrală. "Cel mai simplu mod de descurajare a consumului este prin creşterea dobînzii", spune Radu Crăciun.

Doar că BNR, prin măsurile adoptate în acest an (creşterea pragului rezervelor minime obligatorii şi scăderea dobînzilor la creditele în lei), nu a făcut decît să încurajeze consumul. Iar ce va face în continuare este şi mai greu de anticipat, spune domnul Crăciun, care precizează: "Cred doar că nu va mai avea loc o decizie pentru scăderea dobînzilor".

Şi Florin Cîţu este de părere că limitarea consumului poate fi făcută prin creşterea preţului banilor, adică prin ridicarea ratei dobînzilor, exact opusul a ce s-a întîmplat anul acesta.

În schimb, Florian Libocor crede că nu trebuie descurajat consumul: "Chestiunea este similară cu cea din aria bugetară, unde, în loc să se încerce găsirea unor soluţii de mărire a veniturilor, se încearcă din răsputeri restricţionarea cheltuielilor". Domnia sa crede că este momentul să se pună problema ce, cum şi cît producem.