Penibila diferenţă dintre sondaje şi rezultatele alegerilor locale au afectat într-atît imaginea de profesionalism a institutului Cancelarului Alin Teodorescu - IMAS - încît (fapt fără precedent) directorul său Mircea Kivu s-a simţit obligat să organizeze ieri o conferinţă de presă pentru explicaţii publice.
Imediat după alegerile locale, analiştii politici şi presa au acuzat sondajele IMAS de manipulare în favoarea PSD. Un sondaj IMAS de la sfîrşitul lunii aprilie susţinea că PSD se bucură de 48,2% din preferinţele electoratului (faţă de 32,6% cît a obţinut în alegerile locale pentru Consiliile Judeţene şi Bucureşti) şi că alianţa D.A. (PNL-PD) întruneşte doar 25,3% din preferinţe (faţă de 33,8% cît a obţinut la alegerile de acum). Uriaşele diferenţe - aproape 16 puncte procentuale în plus atribuite PSD-ului de către sondajul IMAS şi depunctarea cu peste 8% a PNL-PD au şocat nu numai publicul, ci chiar şi pe liderii politici ai PSD. Neîncrederea în sondaje a fost exprimată voalat mai întîi de ministrul economiei Dan Ioan Popescu (preşedintele organizaţiei PSD din Bucureşti) care, imediat după alegeri, şi-a criticat oamenii din partid că au stat prea mult cu ochii aţintiţi pe sondaje şi au uitat să vorbească cu oamenii. Vicepreşedintele PSD Viorel Hrebenciuc a afirmat public, săptămîna trecută: "Pot să fie sondaje greşite, dar nu mincinoase" (ceea ce, cu toate că a intenţionat să disculpe IMAS-ul, îi lipeşte o etichetă de incompetenţă la fel de gravă - profesional vorbind - ca şi imoralitatea manipulării).
Dar, tot atunci, ministrul transporturilor Miron Mitrea a atacat explicit calitatea sondajelor, susţinînd că partidul său şi-a orientat strategia electorală în funcţie de sondaje şi că a fost luat prin surprindere de victoria lui Traian Băsescu din primul tur de scrutin. Sondajul IMAS din prima decadă a lunii mai indica egalitatea liderului PD cu Mircea Geoană, la un scor de 43%, pentru ca, în final, Băsescu să cîştige cu 54,95%, iar Geoană să piardă cu circa 29% (rezultatul final precis nu se găseşte în Comunicatul de ieri al Biroului Electoral Central), la o distanţă de aproape 25 de puncte procentuale. Miron Mitrea a ameninţat că PSD se va gîndi să angajeze, pe viitor, un alt institut de sondaje decît IMAS.
Să observăm că ameninţarea îl vizează direct pe colegul său de Guvern, Alin Teodorescu - proprietarul institutului IMAS - dar şi că PSD va avea de furcă să găsească, în ţară, un alt institut credibil, deoarece şi celelalte au furnizat cifre umflate faţă de realitate (este adevărat, ceva mai plate decît IMAS).
Acuze grave, la adresa manipulării prin sondaje a formulat şi societatea civilă - presa şi organizaţiile neguvernamentale - între care se distinge ieşirea Societăţii Academice Române (SAR), prin vocea preşedintelui său Alina Mungiu Pippidi (reproducem scrisoarea sa prin care refuză să participe la conferinţa de presă organizată ieri de IMAS).
În apărarea institutului său, Mircea Kivu, directorul IMAS, susţine că ministrul Miron Mitrea a minţit cînd a declarat că ar fi fost surprins de pierderea Bucureştiului.
După cum declară Kivu, sondajul care indica egalitatea şanselor lui Geoană cu acelea ale lui Băsescu, a fost realizat între 8 şi 14 mai, dar a fost urmat de alte două sondaje - din săptămînă în săptămînă - care ilustrau creşterea lui Băsescu şi căderea lui Geoană, pînă la scoruri apropiate de cele obţinute. Mircea Kivu spune că aceste sondaje ulterioare nu au mai fost publicate de PSD (ceea ce insinuează că PSD a încercat manipularea opiniei publice prin omisiunea informaţiei).
Mircea Kivu arată că sondajul său din luna aprilie nu a urmărit intenţiile de vot pentru consiliile judeţene, ci pentru cele parlamentare şi argumentează că diferenţele dintre cele două tipuri de intenţii sînt iminente. Kivu susţine că, de regulă, PSD obţine rezultate mai bune la alegerile parlamentare şi că, de aceea, sondajul intenţiilor în această privinţă nu ar fi ilustrativ în cazul alegerilor locale. În plus, Kivu susţine că, de regulă, la alegerile parlamentare, primele două partide (indiferent care ar fi ele) obţin rezultate mai bune decît la locale. Mircea Kivu şi-a declarat disponibilitatea dezbaterii pe subiectul distincţiei dintre alegerile locale şi cele parlamentare şi a justificat omisiunea publicării sondajelor de ultimă oră (cele care ilustrau înrăutăţirea situaţiei PSD şi a lui Geoană în preferinţele electoratului), găsind că este firesc ca beneficiarii cercetărilor sociologice să dea publicităţii doar datele care le sînt favorabile.
În realitate, acest aspect din urmă al argumentaţiei sale naşte neîncrederea în moralitatea sociologilor şi a instituţiilor lor: pentru că sondajele politice privesc subiecte care ne afectează pe noi toţi, nefiind o simplă măsurare a preferinţelor consumatorilor pentru vreun tip de bombonele sau biscuiţi, ci a atitudinilor cetăţeneşti faţă de cum ne este gestionată viaţa. Ideea că sociologii ar fi nişte simplii mercenari în slujba cui i-o plăti, este, nu sociologică, ci sociopată. Şi în acelaşi timp, compromiţătoare profesional, căci, dacă IMAS ar fi semnalat la timp că a realizat alte două sondaje ilustrînd declinul PSD şi al lui Geoană, atunci Mircea Kivu nu ar mai fi avut nevoie să se explice într-o conferinţă de presă.
Dar, aşa, rămînem cu cîteva nedumeriri: dacă este adevărat declinul PSD şi al lui Geoană (iar această situaţie proastă nu o fi fost aceeaşi de la bun început), atunci ce a provocat această prăbuşire în gol? Pentru că, în realitate, nu s-a petrecut nimic compromiţător în intervalul de timp dintre sondaje, nici cu PSD, nici cu Geoană. Iar Băsescu şi alianţa D.A. nu au realizat nimic spectaculos între timp. Şi atunci, cum explică IMAS această violentă răsturnare de scor?!
Şi încă: ce ne opreşte să ne imaginăm că aceste ultime două sondaje secrete au fost realizate efectiv? Şi dacă au fost făcute alaltăieri, din burtă? Ce ar putea fi mai simplu ca să încerci recîştigarea credibilităţii? Căci, în acest moment, IMAS ne-a aruncat într-o situaţie paradoxală - ne cere să-l credem, tocmai ca să-şi recîştige credibilitatea! De altfel, în scrisoarea sa de ieri, Alina Mungiu Pippidi pune sub semnul îndoielii întreaga activitate IMAS din ultimii ani.
Să reamintim că, în afara sondajelor cu subiecte politice definite, IMAS este prezent în măsurători sociologice şi de altă natură, dar cu consecinţe politice - măsurarea circulaţiei presei scrise (IMAS a fost implicat în BRAT) şi a audienţei televiziunilor. Rezultatele sondajelor pe aceste din urmă teme constituie criterii pentru dirijarea banilor din industria publicităţii, finanţînd mass-media, în general. Ori, se ştie că mass-media a fost capturată şi silită la obedienţă faţă de PSD, prin mecanisme fiscale şi financiare (subiect de monitorizare din partea Uniunii Europene). Este, oare, normal ca institutul care furnizează cifrele - criteriu de finanţare a unor publicaţii şi televiziuni în dauna altora să se afle în proprietatea unui membru al Guvernului!?
Răspunsul nu poate fi decît... aristotelic: Alin mi-e prieten, dar adevărul îmi este mai scump!
Scump - bun cuvînt! Căci aici chiar este vorba şi de bani...