Reprezentanţii AAC ( Ion OLTEANU, vicepreşedinte al Asociaţiei Forţa Fermierilor, şi Florentin BERCU, director executiv al UNCS) , au luat parte la o şedinţă de lucru cu echipa domnului Valdis Dombrovskis, comisar european pentru comerţ şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, precum şi cu reprezentanţi ai DG TRADE, informează un comunicat de presă al AAC.
În cadrul discuţiilor avute cu privire la importurile de cereale din Ucraina, delegaţia română a subliniat problema actelor adiţionale antedatate, a supratonajului camioanelor cu marfă din Ucraina, disfuncţionalităţile coridoarelor de solidaritate, schimbarea destinaţiei mărfurilor şi a documentelor privind calitatea produselor agricole. Aceştia au avut următoatele solicitări: acordarea compensaţiilor din pachetul 2 alocat fermierilor; prelungirea interdicţiei de import pentru cele patru produse din Ucraina (grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui) până la 14.06.2024; extinderea listei de produse; monitorizarea GPS a camioanelor; posibilitatea de a folosi substanţe care asigură costuri mai mici de producţie; comercializarea produselor de origine din Ucraina în state terţe UE.
Cabinetului Comisarului pentru Comerţ, domnul Valdis Dombrovskis a luat următoatele decizii: interzicerea începând cu 5 iunie 2023 a actelor adiţionale la contractele vechi pentru importuri, interzicerea supratonajului şi o rigoare mai mare la calitate produselor; până pe 30 iunie se va lua decizia aprobării celui de-al doilea pachet financiar de circa 29,7 milioane de euro pentru România; supraveghere schimburile comerciale pentru toate produsele agricole şi dacă vor fi derapaje pe volume, lista va fi completată.
Reprezentanţii fermierilor români au luat parte la întâlnirea liderilor preşedinţilor de organizaţii membre ale COPA-COGECA. Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare este membră cu drepturi depline a COPA-COGECA, iar la întâlnirile Prezidiilor COGECA şi COPA, AAC a fost reprezentată, în format fizic de către Maria Cristina GĂMAN - UNCSV, Florentin BERCU - UNCSV şi Ion OLTEANU - AFF
În cadrul acestor întâlniri la nivelul COPA şi COGECA, delegaţia română a dezbătut şi intervenit împreună cu delegaţiile celorlalte state membre, pe cele mai recente documente ale Comisiei Europene privitoare la: propunerea de Regulament "SUR", directiva privind emisiile industriale, situaţia pieţei, în special în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia, utilizarea rezervei agricole din cadrul PAC, noi tehnici genomice, proiectul de reflecţii iniţiale privind PAC post-2027 şi legea privind refacerea naturii.
În cadrul acestei întâlniri, Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC a declarat: "România vrea şi are nevoie de mai multe instrumente de inovaţie, de NGT, cât mai repede. Avem nevoie mai întâi de alternative şi după aceea să venim cu obiective de reducere, nu putem impune ţinte de reducere acum şi să aşteptăm 7 ani pentru a avea alternative. Vă rog să îndemnaţi la ceea ce este necesar să se facă pentru a avea NGT mai repede, ar trebui să fie o decizie ştiinţifică, nu una politică. Poate că ar putea fi mutat acest dosar la EFSA pentru a fi luată o decizie bazată pe ştiinţă. NGT-urile ajută, iar sectorul ecologic are nevoie de ele cel mai mult. În România, mulţi agricultori ecologici au renunţat la activitate pentru că nu au alternative. Este imposibil să recoltezi fără niciun tratament."
Florentin Bercu a mai precizat: "Vreau să subliniez şi eu că infrastructura din România are o capacitate de 8 milioane de tone şi am făcut eforturi extraodinare pentru a facilita de 3,5 ori mai mult, pentru marfa provenită din Ucraina. Asta a produs blocaje şi repercusiuni asupra fermierilor noştri. E nevoie ca sumele compensatorii să fie acordate dintr-un buget suplimentar, extra PAC. Considerăm că aceste eforturi trebui susţinute de către toate statele membre şi găsită o formulă echilibrată de a merge mai departe cu toţii. Costurile de producţie în România au crescut cu 70% faţă de cele dinainte de războiul din Ucraina. Vindem la preţuri similare cu anul 2021. Fermierilor din România care vor să contracteze sau vândă li se propun preţuri de MATIF -70 euro/-100 euro/-120 euro, minus transport care nu este disponibil. Vă rugăm să facem eforturi importante pentru a se ţine cont de reciprocitate. Ei au costuri de producţie 40% din ale noastre şi considerăm că este o practică neloială impusă fermierilor noştri. Este nevoie de măsuri mult mai aplicate. Nu ar trebui să mai existe un dubiu în ce priveşte pachetul al doilea şi rugăm statele care s-au opus să analizeze mai bine situaţia şi să vorbească inclusiv de viitor pentru că producţia care urmează să fie tranzitată este în proporţie mai mare de 60% porumb şi floarea-soarelui, iar asta înseamnă că interzicerea până la 15 septembrie doar a amânat blocajul care va urma. Sper să înţeleagă şi Comisarul pentru comerţ acest lucru. Azi vom avea o întâlnire cu echipa lui şi sperăm să conştientizeze problema şi să prelungească interdicţia şi să extindă lista de produse care fac obiectul interdicţiei importurilor din Ucraina din Regulamentul UE nr. 1000/2023 pentru a include, orzul, soia, făina şi mălaiul. Poate ar fi momentul oportun să redeschidem şi discuţia privind actualizarea preţurilor minime de intervenţie, exemplu la grâu nu au mai fost modificate timp de 20 de ani."
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.06.2023, 15:26)
"pachetului de spijin pentru fermierii români" va fi o amintire in viitor,
daca se voteaza in UE cele 50 miliarde de euro cadou Ucrainei