ÎMPRUMUTAŢII ÎN CHF VOR SĂ CHEME BĂNCILE ÎN JUDECATĂ, PE MOTIVE PENALE Avocaţii: "Sunt posibile şi acţiuni penale, în problema creditelor în CHF"

Actualizare 21:00 Derogări BNR de la regulamente pentru programul "Electorata" şi conversia creditelor în valută

BNR va relaxa cerinţele prudenţiale şi de clasificare a creditelor pentru restructurările operate în cadrul programului guvernamental cunoscut sub numele "Electorata" şi pentru creditele care sunt convertite în moneda în care debitorul încasează sau are indexate veniturile, potrivit unor proiecte de regulamente publicate azi de Banca Centrală.

Proiectele vor modifica Regulamentul 17/2012 privind unele condiţii de creditare, precum şi Regulamentul 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare.

"Din perspectiva Regulamentului BNR nr.16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare, regimul mai strict aplicabil operaţiunilor de restructurare la calculul filtrelor prudenţiale a fost instituit în scopul contracarării practicilor tot mai răspândite prin care operaţiunile de restructurare erau realizate în scopul eludării cerinţelor prudenţiale. Având în vedere faptul că acest regim ar putea crea impedimente în implementarea unor programe guvernamentale/ iniţiative de natura celor amintite anterior, întrucât regimul respectiv impune o încadrare a performanţei financiare a debitorului mai strictă decât cea anterioară restructurării şi nu recunoaşte efectele pozitive asupra performanţei financiare rezultate în unor măsuri de genul celor amintite este necesară acordarea de exceptări pentru operaţiunile pentru care, potrivit legii, sunt acordate facilităţi fiscale sau alte avantaje debitorilor, persoane fizice, precum şi operaţiunile în cazul cărora valuta de exprimare a creditului acordat unui debitor, persoană fizică, expus la riscul valutar, se înlocuieşte cu moneda în care debitorul generează fluxuri de numerar nete pozitive, în vederea eliminării acestui risc", arată prezentarea unuia dintre proiectele de regulament.

Astfel, banca centrală propune exceptarea restructurărilor din programul "Electorata" şi a conversiilor de credite în valută de la prevederile articolului 6, alineatul 7, care stipulează că în cazul restructurărilor care au implicat diminuarea serviciului datoriei, băncile reevaluează, pentru scopurile următoarei operaţiuni de clasificare a creditelor, performanţa financiară a debitorului în condiţii mai stricte faţă de cele avute în vedere anterior acestor operaţiuni, prin revizuirea corespunzătoare a factorilor cantitativi şi/sau calitativi.

"Având în vedere că, în conformitate cu criteriile de eligibilitate, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 46/2014, operaţiunile de rescadenţare se adresează debitorilor buni platnici, a căror solicitare nu trebuie legată automat de criteriul dificultăţilor financiare, este necesară instituirea aceluiaşi regim derogatoriu şi pentru operaţiuni ce decurg din aprobarea solicitărilor adresate creditorilor în temeiul Ordonanţei de urgenţă nr. 46/2014. Acelaşi raţionament de exceptare se susţine şi în cazul solicitărilor de conversie a unui credit în valută în moneda naţională sau în moneda în care sunt denominate sau indexate sursele debitorului pentru rambursarea creditului", mai notează BNR.

Banca centrală are în vedere exceptarea aplicării capitolelor III şi IV din Regulamentul 16/2012, care privesc condiţiile de creditare a persoanelor fizice şi împrumuturile în valută, pentru restructurările din programul "Electorata" şi conversia creditelor în valută.

Cele mai importante prevederi de la care se vor face derogări se referă la limitarea creditelor de consum la o perioadă de maximum 5 ani şi cerinţa de a aduce garanţii de 133% la împrumuturile de consum în valută.

Tot printre derogări vor figura şi prevederile privind fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare în cazul creditelor de consum, care impuneau următoarele valori: a) pentru şocul pe curs de schimb - 35,5% la euro, 52,6% la franci elveţieni şi 40,9% la dolari.

Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă, denumită de presă "Electorata", pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

(A.C.)

---------

Actualizare 14:47 Delegaţia FMI a venit la Guvern, pentru o primă discuţie cu Ponta

• Una dintre temele de discuţie ar fi legea falimentului personal

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) a venit la Palatul Victoria, pentru o primă discuţie cu premierul Victor Ponta în cadrul actualei misiuni de evaluare a acordului cu România, transmit surse din presă.

Delegaţia FMI a început marţi vizita în România, programată în perioada 27 ianuarie - 10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.

Într-o scrisoare transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, reprezentanţii FMI îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu legea falimentului personal, precizând că, fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate, aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

(A.C.)

---------

Actualizare 14:16 "Grupul Clienţilor cu credite în CHF" vrea să participe la şedinţele Comisiei de Buget - Finanţe

"Grupul Clienţilor cu credite în CHF" solicită biroului comisiei de Buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor posibilitatea participării la şedinţele comisiei pentru a "împărtăşi punctul nostru de vedere" în legătură cu situaţia creată de Banca Centrală a Elveţiei prin suspendarea parităţii de 1:20 CHF pentru un euro.

Potrivit solicitării Grupului, prin această situaţie s-a apreciat moneda elveţiană în piaţa valutară naţională cu aproximativ 30% în decurs de câteva zile şi "problemele sociale apărute din acest motiv pentru debitorii băncilor împrumutaţi în CHF, estimaţi de BNR la un număr de 75.000 de titulari de contracte de împrumut, fără a fi calculaţi şi membrii familiilor debitorilor, afectaţi în aceeaşi măsură, vă rugăm să ne acordaţi posibilitatea participării la şedinţele comisiei pentru a vă împărtăşii punctul nostru de vedere în legătură cu această situaţie şi potenţiale soluţii propuse de noi atât Guvernului României cât şi Parlamentului, precum şi amendamentele noastre la PLX345/2014".

(Alexandru Costea)

--------

Actualizare 13:45 Mugur Isărescu va susţine mâine o conferinţă de presă

BNR anunţă că Mugur Isărescu va susţine mâine, la ora 11.00 o conferinţă de presă, tema acesteia fiind reprezentată de problema creditelor în CHF, potrivit unor surse apropiate situaţiei.

---

Actualizare 08:03 Francul se depreciază faţă de euro şi dolar

Francul elveţian se depreciază, în această dimineaţă, în jurul orei 8, atât în raport cu moneda europeană (cu 0,55%, până la 0,9734 EUR/CHF), cât şi faţă de cea americană (cu 0,66%, spre 1,0976 USD/CHF), potrivit Bloomberg.

Închiderea şedinţei de ieri a avut loc la 0,9788 euro/franc, respectiv 1,1049 dolari/franc.

(Valentin Busuioc)

---

Dacă parlamentarii au "lăsat-o mai moale" în problema creditelor în franci elveţieni (ieri a fost amânată pentru a doua oară Comisia de buget din Camera Deputaţilor, din lipsă de cvorum), împrumutaţii în această monedă îşi continuă cu înverşunare acţiunile de protest, arătându-se extrem de organizaţi (de pildă, merg la proteste pe rând, ca să nu obosească) şi anunţând că-şi vor diversifica operaţiunile pornite împotriva băncilor.

Membrii unuia din grupurile create pe paginile de socializare puneau, ieri, la cale acţiuni în instanţă pe partea penală, invocând articolul 215 din Codul Penal (Înşelăciunea).

Acesta face referire la "inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate".

Articolul ar putea fi utilizat în justiţie cu referire la reclamele comerciale făcute, în perioada 2007-2008, de către bănci, la creditele în franci elveţieni, potrivit mai multor voci.

În timp ce analistul economic Florin Cîţu susţine că, în această situaţie, s-ar ajunge la extreme şi că "aşa se întâmplă când nu există o Lege a falimentului personal", avocaţii spun că orice acţiune în instanţă este posibilă.

Gheorghe Piperea ne-a spus că există chiar un text în noul Cod Penal, care face trimitere la modul în care s-ar putea profita de starea de nevoie a unui împrumutat, în momentul în care acestuia i se pun anumite condiţii într-un contract de credit, dar că această prevedere nu poate fi aplicată retroactiv.

De asemenea, avocatul Nicoleta Grigorescu ne-a precizat că există posibilitatea la care s-au gândit debitorii, de a ataca în instanţă pe partea de penal băncile, dar că această procedură ar presupune mai mult timp pentru judecată, ţinând în loc procesul civil.

Domnia sa ne-a declarat: "Aceste reclame care afirmau că francul este o monedă sigură sunt similare cu cele care odată spuneau «Dormiţi liniştiţi, FNI veghează pentru tine!». Sigur că poţi acţiona în penal pe oricine, însă trebuie să se ştie că penalul ţine civilul în loc. Dacă o persoană acţionează banca în judecată pe partea penală, banca poate merge să ceară oprirea procesului din civil până la finalizarea anchetei, care ar însemna foarte mult timp".

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru CSM, a tras un semnal de alarmă, zilele trecute, scriind, pe site-ul juridice.ro, că "statul român trebuie să se gândească la alte măsuri pentru a preveni veritabilul jaf la care au fost supuşi cetăţenii români, debitori la bănci".

Domnia sa sublinia: "Fie cum a făcut Croaţia - conversia pe timp de un an la cursul iniţial al leului cu francul, fie chiar prin declanşarea unor anchete penale de amploare, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria. Fără discuţie că sunt mult prea multe coincidenţe în spaţiul est-european, ţări emergente ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană: ar putea fi vorba de grupuri organizate infracţionale transfrontaliere, iar statul român are datoria să cerceteze dacă nu cumva cetăţenii români au căzut pradă unor astfel de grupuri infracţionale".

• Cîţu: "BNR trebuia să lase cursul liber şi înainte de 2005"

Florin Cîţu ne-a precizat că, pentru prevenirea acestei situaţii, cursul CHF/RON ar fi trebuit lăsat liber în trecut, "nu controlat de BNR".

Domnia sa ne-a declarat: "Nu este de ajuns ca Banca Centrală să spună că o monedă nu este sigură şi că prezintă un risc valutar. Banca Naţională trebuia să-i ajute pe cetăţeni să înţeleagă. Cum? Să lase cursul liber, nu să îl ţină sub control. Să arate oamenilor volatilitatea reală pe care o poate avea moneda respectivă. Banca Centrală, însă, a intervenit înainte de 2005 de câte ori era nevoie, iar oamenii aveau impresia că riscul valutar nu este real. Acum, spune că nu intervine decât pe cursul leu/euro. Cerem prea mult de la societate".

• Piperea: "Ofertele băncilor - otrăvuri aruncate oamenilor"

Băncile anunţă că sunt dispuse să facă negocieri cu împrumutaţii în franci elveţieni (CHF), a spus, ieri, Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), subliniind că rezolvarea problemei împrumuturilor în CHF se află în mâna celor două părţi: "Băncile care au dat credite în franci elveţieni împreună cu clienţii să găsească soluţii pentru rezolvarea situaţiei". Domnia sa consideră că, probabil, soluţiile vor fi diferite de la caz la caz.

Se pare că împrumutaţii în CHF ar fi început să primească oferte de la bănci pentru îngheţarea cursului, însă acestea ar fi însoţite de anumite condiţii puse de instituţiile de credit, după cum ne-a spus avocatul Gheorghe Piperea, care ne-a precizat: "Oamenii primesc deja oferte, care sună în felul următor: «Vă îngheţăm cursul la 3,8 lei pe franc, reducem dobânda trei luni, dar recunoaşteţi că aţi negociat şi nu ne mai daţi în judecată». Sunt nişte otrăvuri aruncate oamenilor. După ce i-au păcălit, i-au făcut proşti şi în toate felurile, acum vor să-i mai păcălească o dată".

Florin Dănescu, directorul executiv al ARB, a spus, ieri, că, în prezent, băncile negociază cu orice client, orice clauză din contract, dar că este necesar ca şi băncile să-şi recupereze pierderile.

Domnia sa a precizat: "Industria bancară nu administrează doar 75.000 de clienţi în activul său, ci administrează peste 4 milioane de clienţi pe creditare şi, în pasiv, 15 milioane de depozite. (...) Se uită că industria bancară din România nu a primit niciodată un ajutor public. Atunci de ce suntem atât de blamaţi?"

Florin Dănescu a ţinut să precizeze că industria noastră bancară a înregistrat pierderi în ultimii cinci ani, pe care nu şi le imagina cu 7-8 ani în urmă.

• Gheţea: "Doamne fereşte să auzim şi «Je suis euro»"

Conversia creditelor din valută în lei, reglementată printr-un act normativ, ar crea un dezechilibru şi ar putea fi neconstituţională, a spus, ieri, Radu Graţian Gheţea, precizând: "În ceea ce priveşte propunerile de conversie a creditelor din valută în lei, ARB a făcut apel la BNR încă de anul trecut. Am primit sprijinul BNR să se facă un studiu de impact pe acest subiect. Studiul nu e deloc încurajator în ceea ce priveşte efectul asupra sistemului bancar. Rezultatele nu sunt publice, iar noi, ARB, le-am trimis la Parlament. Cred că edificator este răspunsul domnului Cinteză, care spunea că impactul ar fi destul de neplăcut - a folosit cuvântul «faliment». Problema este deosebit de delicată. (...) Băncile au invitat la conversie, dar clienţii nu au răspuns. În opinia noastră, reglementarea conversiei indiferent din care valută în lei printr-un act normativ ar crea un dezechilibru. (...) Ar putea fi chiar neconstituţională. De ce conversia doar pentru cei în franci elveţieni? Dacă ne gândim, în 2007, cursul euro ajunsese la 3,9 lei, după aceea, în 2008, a scăzut la 3,2, iar acum a ajuns la 4,5 lei. Până acum nu am auzit «Je suis euro», ci doar «Je suis franc»? Doamne fereşte să auzim şi «Je suis euro», că după aceea va apărea şi «Je suis dolar»".

În ceea ce priveşte soluţia propusă de ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, de restructurare a creditelor, domnul Gheţea menţionat ARB nu respinge această idee, dar că este nevoie de implementarea normelor de aplicare: "Proiectul de modificare a Ordonanţei a fost transmis la Parlament de ministrul Darius Vâlcov. În principiu, au apărut noi lucruri care simplifică nişte semne de întrebare pe care le aveam. Eu sugerez că fiecare client trebuie să meargă la bancă şi să încerce să găsească cu aceasta soluţia cea mai potrivită (...) Ne găsim astăzi într-o situaţie destul de efervescentă, care reflectă tocmai lipsa de cunoştinţe şi de informaţie care există în România la nivelul consumatorului. (...) Există şi foarte multe persoane juridice care au probleme de acest gen".

În opinia şefului ARB, o lege a insolvenţei persoanelor fizice fără studiu de impact nu se justifică. Domnia sa susţine că adoptarea sub orice formă a unei astfel de reglementări ar putea crea hazard moral în piaţă.

Domnia sa a explicat: "ARB are ceea ce se numeşte un dosar cu poziţiile exprimate faţă de diversele iniţiative legislative pe această temă. Încă de când a apărut prima iniţiativă legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice am avut de la început o reticenţă, invocând proasta aplicare a legii insolvenţei şi proastele rezultate ale legii insolvenţei la persoanele juridice. Ulterior, ne-am nuanţat poziţia şi am spus că este nevoie de o lege a insolvenţei persoanelor fizice, dar că trebuie să vedem dacă există cadrul juridic necesar. Trebuie să avem grijă ca prin această lege să nu se creeze un hazard moral, în sensul că unii dintre împrumutaţi să nu profite nejustificat de unele prevederi ale ei. Există cinci proiecte pe această temă în Parlament. La toate am răspuns da, cu unele amendamente. Ni s-a reproşat de fiecare dată că amendamentele schimbă total legea. Aceasta este realitatea. Acum avem şi poziţia FMI, care a spus că trebuie făcut un studiu de impact. Justiţia a spus că nu pot fi gestionaţi toţi clienţii. După ce va fi făcut acest studiu se va vedea dacă această lege, normală pentru o ţară din Uniunea Europeană, trebuie adoptată.

Studiul de impact privind Legea falimentului personal poate fi realizat de multe instituţii, iar Ministerul Justiţiei ar trebui să se implice mai serios în această problemă, a spus, ieri, într-o emisiune televizată, Darius Vâlcov, citat de Agerpres, subliniind: "Înainte de scrisoarea FMI, eu am ieşit public şi am spus că toate aceste legi care se vor adopta în această perioadă trebuie analizate foarte bine. Trebuie să nu luăm deciziile la cald şi Parlamentul este forul tutelar".

Ministrul de resort s-a declarat optimist cu privire la faptul că în prima parte a sesiunii parlamentare ce urmează să înceapă vor "ieşi din Parlament" atât Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 46/2014 referitoare la restructurarea creditelor, cât şi Legea insolvenţei.

Comisia juridică a amânat, ieri, pentru săptămâna viitoare, dezbaterea proiectului insolvenţei persoanelor fizice, după discuţii pe amendamente.

• Andreea Paul: "820.000 de oameni, neprotejaţi de practicile abuzive ale recuperatorilor din cauza proastelor legi actuale"

Un număr de 820.000 de oameni se află în situaţie să fie executaţi silit, fiind "neprotejaţi de practicile abuzive ale recuperatorilor din cauza proastelor legi actuale", susţine deputatul PNL Andreea Paul.

În acest context, domnia sa cere Parlamentului şi Guvernului "să acţioneze de urgenţă pentru rezolvarea gravelor lacune legislative în materie de executări silite. (...) CEDO a stabilit deja că pierderea unei locuinţe este una dintre cele mai grave atingeri aduse dreptului la respectarea domiciliului. CEDO a invocat, de asemenea, dreptul persoanei de a cere să fie examinată proporţionalitatea măsurii de executare silită a locuinţei".

În condiţiile în care criza declanşată de aprecierea bruscă a francului elveţian, după ce Banca Elveţiei a ridicat pragul impus în 2011, "va aduce pe piaţă un nou val de executări silite", în opinia doamnei Paul, Parlamentul şi Guvernul trebuie să ia in discuţie trei probleme cheie, iar executarea silită să fie precedată de trei paşi esenţiali: analiza contractelor de credit şi depistarea eventualelor clauze abuzive, verificarea corectitudinii calculului debitului restant şi a penalităţilor imputate şi identificarea motivului pentru care debitorul a intrat în incapacitate de plată.

Deputatul Andreea Paul a precizat că majoritatea parlamentară condusă de PSD "a făcut apel" către parlamentarii din PNL să nu meargă, ieri, la lucrările din Comisia de Buget, "pentru a nu permite găsirea unor soluţii" la criza creditelor în franci elveţieni.

Francul elveţian a scăzut, ieri, pe piaţa noastră, cu 6,37 de bani, cursul anunţat de BNR fiind de 4,3632 lei.

Guvernatorul Mugur Isărescu urmează să susţină, în aceste zile, o conferinţă de presă pe tema creditelor în franci elveţieni, după cum ne-au declarat surse apropiate situaţiei.