Împrumutul FMI: o umbrelă când nu plouă

Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar fi pe punctul să acorde ţării noastre un împrumut în valoare de circa 20 de miliarde de euro, discuţiile dintre autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Washington urmând să fie reluate în cursul zilei de astăzi, relatează publicaţia britanică "The Financial Times" (FT), citând un oficial implicat în negociere.

Conform sursei citate, în urma vizitei delegaţiei române la Washington, formată din viceguvernatorul BNR Cristian Popa, şi secretarul de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, ce a avut loc săptămâna trecută, Guvernul român şi FMI ar fi ajuns, deja, la un acord de principiu asupra împrumutului ce ar urma să fie parafat în săptămânile următoare.

Reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Juan Fernandez Ansola, a confirmat deja că, în perioada 11-25 martie, o delegaţie a Fondului va discuta, la Bucureşti, cu autorităţile noastre, perspectiva acordării de asistenţă tehnică şi financiară.

Autorităţile noastre, îndeosebi politicienii PD-L care, (spre deosebire de colegii lor de guvernare social-democraţi), aveau habar, atât de zborul peste ocean al lui Popa şi Drăgoi, cât şi, mai ales, de scopul acestei vizite la Washington, s-au limitat în a declara opiniei publice că discuţiile cu reprezentanţii FMI au fost doar de tatonare, nicidecum de stabilire a termenilor unui posibil acord.

Trecând peste comportamentul politicienilor (care, după spusele fostului premier Călin Popescu Tăriceanu este "cameleonic" în privinţa împrumutului extern, căci, cu puţin timp în urmă, au respins categoric un acord cu Fondul), asistăm în zilele noastre la o deteriorare vizibilă a fragilei stabilităţi politice a ţării.

În urma atitudinii cercurilor politice apropriate PD-L, în interiorul coaliţiei de guvernare s-a creat o falie evidentă, social-democraţii având, pe bună dreptate, motive serioase să fie supăraţi pe partenerul "egal" de guvernare, "portocaliii" lui Boc.

O ruptură politică a coaliţiei, pe fondul izbucnirii conflictului electoral Geoană-Băsescu ar putea degenera în criză politică, adăugându-se celei economice, când oricum avem destule probleme şi, în scurt timp, ne vom îndatora.

România este văzută, pe bună dreptate, de la Washington, drept una dintre cele mai sărace ţări ale UE.

După spusele oficialului citat de FT, vom beneficia, pentru depăşirea crizei, de un împrumut consistent de circa 20 de miliarde de euro (adică peste 25 de miliarde de dolari), similar celui acordat Ungariei, în noiembrie 2008.

Adică, de circa cinci, şase ori mai mare decât nevoia de finanţare externă a ţării noastre dacă luăm în calcul declaraţiile recente ale însuşi Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, fundamentate pe stabilitatea internă mai mare a României , în comparaţie cu cea a vecinilor unguri şi a altor ţări de la periferia estică a Uniunii.

Împrumutul se va derula, probabil, pe o perioadă mai mare de 17 luni, ca în Ungaria.

De ce toate acestea?

După mesajele economico-electorale transmise, luni, de preşedintele Traian Băsescu de la tribuna Parlamentului, ţara noastră are nevoie de o "centură de siguranţă" pe timp de criză.

Şeful statului ne spune că împrumutul extern este necesar din cauza deficitului de cont curent şi a datoriei sectorului privat, care trebuie să ramburseze anul acesta credite de 24 de miliarde de euro, iar nu neaparat din necesitatea de a susţine bugetul de stat.

Ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, declara, recent, pentru Reuters, că vom contracta oricum un împrumut extern, şi în condiţiile în care nu avem neapărată nevoie de el.

Acordul cu Fondul va fi destinat exclusiv rezervei valutare a BNR, iar fondurile contractate de la UE ar urma să finanţeze deficitul bugetar.

Dacă ne supraîndatorăm, atât de la FMI, cât şi de la UE, pentru a susţine mediul privat ale cărui datorii sunt, în realitate (confirm analiştilor), de peste 70 miliarde de euro, lucurile devin tulburi.

Căci noţiunea "mediul privat" este foarte largă. Care sunt acele companii pentru care nepoţii noştrii, încă vor plăti datoriile pe care noi le contractăm acum?

Publicaţia FT mai arată că, în următoarele zece zile, la Bucureşti vor sosi şi experţii Băncii Mondiale şi cei ai Comisiei Europene, ca să pună la punct ultimele detalii asupra acordurilor de împrumut.

Ministerul Finanţelor Publice şi BNR au anunţat printr-un comunicat că au în vedere accesarea de asistenţă financiară externă pe termen mediu, în acest sens începând discuţiile preliminare cu reprezentanţii Comisiei Europene, ai FMI şi cu cei ai Instituţiilor Financiare Internaţionale.

Asistenţa financiară externă are menirea, conform Finanţelor Publice, să constituie într-o garanţie de consolidare a stabilităţii financiare pe termen mediu, cu scopul de a relansa mediului de afaceri şi de a recâştiga încrederea investitorilor în economia naţională.

Oficialul citat de FT precizează că în pachetul pentru România sunt implicate Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii, cu scopul de a furniza finanţare sectorului privat şi instituţiilor financiare.