Imunitatea - scutul lui Donald Trump în faţa justiţiei

Insurecţia eşuată a susţinătorilor lui Donald Trump, care a avut loc în 6 ianuarie 2021 la Capitoliu, îl bântuie pe preşedintele ales Trump, chiar dacă judecătorii Curţii Supreme de Justiţie a SUA au stabilit în iunie 2024 că acesta beneficiază de imunitate cu privire la declanşarea oricărui proces penal privind implicarea sa în evenimentele din ziua respectivă şi premergătoare acesteia. Recentul raport al expertului Jack Smith - care a demisionat între timp - publicat de Departamentul de Justiţie (DOJ) al SUA arată că Donald Trump ar fi fost pasibil de tragerea la răspundere penală pe mai multe infracţiuni legate de votul la alegerile prezidenţiale din 2020, dar şi pentru instigarea fanilor săi să participe la insurecţia ce a avut loc în 6 ianuarie 2021.

Raportul de 174 de pagini, publicat în urmă cu două zile de DOJ, prezintă pe scurt probele descoperite în urma investigaţiei declanşate, probe care ar fi justificat acuzaţii penale în conformitate cu principiile urmăririi penale federale. Documentul, aprobat pentru publicare de judecătoarea Aileen Cannon, aduce clarificări importante despre investigarea şi decizia de a-l inculpa pe Trump, în ciuda obstacolelor legale întâmpinate. Raportul, redactat de Jack Smith înainte de demisia sa recentă, detaliază acuzaţiile şi probele colectate împotriva fostului preşedinte-ales. Acesta a concluzionat că dovezile erau suficient de solide pentru a susţine o condamnare, chiar dacă DOJ a renunţat ulterior la urmărirea penală împotriva lui Trump, invocând imunitatea constituţională a preşedinţilor în exerciţiu. Smith a evidenţiat în raport că Trump a fost implicat într-un "efort penal fără precedent" de a răsturna rezultatul legitim al alegerilor prezidenţiale din 2020 pentru a rămâne la putere. Printre acuzaţiile iniţiale aduse lui Trump se numărau conspiraţia pentru obstrucţionarea certificării alegerilor.

În raport, Smith a respins categoric acuzaţiile că decizia sa de a-l urmări penal pe Trump a fost influenţată politic. Acesta a subliniat că decizia de a-l inculpa pe Trump a fost luată independent şi a fost fundamentată pe interesul federal de a aplica legea în mod egal, în special în contextul evenimentelor din 6 ianuarie 2021, când Capitoliul SUA a fost asaltat.

• Raport DOJ: Trump a încercat să submineze procesul electoral şi transferul de putere

Smith a argumentat că urmărirea penală a fost necesară pentru a asigura responsabilitatea şi respectarea legii, indiferent de poziţia politică sau de statutul inculpatului. "Există un interes federal substanţial în asigurarea aplicării echitabile a legii în legătură cu responsabilitatea pentru evenimentele din 6 ianuarie 2021," a scris el.

Raportul final al Consilierului Special Jack Smith oferă o imagine detaliată asupra implicării lui Donald Trump în evenimentele care au dus la atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului Statelor Unite. În plus, documentul explorează încălcările legale comise de Trump, identificând reglementările federale potrivit cărora fostul preşedinte ar putea fi urmărit penal.

Potrivit raportului citat, după ce a pierdut alegerile prezidenţiale din 2020, Donald Trump a lansat o campanie de dezinformare pe scară largă, pretinzând că alegerile au fost fraudate masiv. Aceste afirmaţii au fost demontate de oficialii electorali, de instanţele de judecată şi de propriii consilieri juridici ai lui Trump. Cu toate acestea, el a persistat, amplificând aceste mesaje către baza sa de susţinători. Documentul publicat recent arată că, prin răspândirea intenţionată a minciunilor despre alegeri, Trump a încercat să submineze funcţiile legitime ale guvernului, în special procesul electoral şi transferul de putere, fapte pentru care ar putea fi inculpat pentru conspiraţie în subminarea SUA. Mai mult, acuzaţiile de fraudă promovate de Trump ar fi subminat dreptul constituţional al cetăţenilor americani de a avea un vot liber şi corect, ceea ce ar putea atrage o inculpare a acestuia pentru conspiraţie împotriva drepturilor cetăţeneşti, deoarece, potrivit raportului, Trump şi colaboratorii săi au conceput un plan pentru a introduce liste false de electori în şapte state-cheie pe care le pierduse. Aceste liste au fost transmise Congresului american în încercarea de a crea confuzie şi de a bloca certificarea alegerilor. Raportul arată că Trump era conştient de natura frauduloasă a acestui plan şi că a contribuit la coordonarea acestuia.

Autorii raportului consideră că transmiterea listelor false de electori a fost un efort deliberat de a împiedica procedura oficială de certificare a votului electoral din Congres şi că listele false care au fost prezentate ca documente oficiale este o acţiune care contravine legilor privind falsificarea şi utilizarea frauduloasă a documentelor guvernamentale.

• Presiunea asupra vicepreşedintelui Mike Pence

Documentul publicat de DOJ precizează că, în zilele care au precedat evenimentele din 6 ianuarie 2021, Donald Trump a exercitat presiuni intense asupra vicepreşedintelui Mike Pence pentru a-l convinge să refuze certificarea rezultatelor din statele disputate. Raportul subliniază că Trump ştia că Pence nu avea autoritatea legală de a interveni, dar a continuat să-l preseze, inclusiv prin declaraţii publice. Oamenii legii susţin că presiunea exercitată de Trump asupra lui Pence a fost o încercare de a modifica rezultatele legitime ale alegerilor, faptă ce constituie conspiraţie pentru comiterea unei fraude electorale, iar prin încercarea lui Trump de a obstrucţiona îndeplinirea atribuţiilor oficiale ale vicepreşedintelui în calitatea sa de preşedinte al Senatului, preşedintele în funcţie ar fi fost pasibil de tragerea la răspundere pentru infracţiunea de împiedicare a unui funcţionar public de a-şi exercita atribuţiile.

Aceste acţiuni au culminat în dimineaţa zilei de 6 ianuarie 2021 cu discursul lui Donald Trump adresat susţinătorilor săi, prin care preşedintele în exerciţiu i-a încurajat pe aceştia să "lupte din răsputeri" şi să "recupereze ţara", ceea ce a fost perceput de autorii raportului publicat de DOJ drept o incitare directă la acţiune violentă.

În documentul citat este calificat ca incitare la insurecţie discursul lui Donald Trump din 6 ianuarie 2021, iar chemările sale la acţiune violentă pot fi considerate ca o conspiraţie pentru împiedicarea funcţionării Congresului american.

Astfel, după discursul lui Trump, mii de susţinători s-au îndreptat către Capitoliu, unde au pătruns cu forţa, punând în pericol viaţa legiuitorilor şi oprind temporar procesul de certificare a alegerii lui Joe Biden ca preşedinte al SUA. Potrivit raportuluii DOJ, Donald Trump a amânat ore întregi condamnarea violenţelor de la Capitoliu, iar atunci când a făcut-o mesajele transmise au fost ambigue. De aceea, autorii raportului consideră că Trump ar fi putut fi acuzat de sprijinirea indirectă a violenţelor prin refuzul de a interveni rapid, iar faptul că preşedintele în exerciţiu a fost avertizat în avans despre posibilitatea unor violenţe, dar a continuat să încurajeze mulţimea reprezintă complicitate la violenţele comise la Capitoliu în 6 ianuarie 2021.

• Imunitatea preşedinţială - argumentul constituţional al Curţii Supreme pentru neacuzarea lui Trump

După ce Curtea Supremă a SUA a decis că preşedinţii beneficiază de imunitate pentru acţiunile din timpul mandatului, echipa condusă de Jack Smith a fost nevoită să reevalueze probele. Scopul acestei analize a fost să determine dacă acţiunile private sau oficiale ale lui Trump, pentru care imunitatea putea fi contestată, încălcau legislaţia federală. Concluziile raportului au dus la formularea unei noi acuzaţii, bazată exclusiv pe acţiuni neoficiale sau pentru care presupusa imunitate putea fi combătută. Aceste acuzaţii au fost emise de un nou mare juriu, consolidând temeiurile legale ale cazului.

Un punct critic al raportului este menţiunea că DOJ a renunţat la caz după ce Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din 2024. Interpretarea Departamentului conform căreia Constituţia interzice urmărirea penală a unui preşedinte în funcţie a fost aplicată în mod categoric, indiferent de gravitatea acuzaţiilor sau de forţa probelor.

Avocaţii lui Trump au declarat ulterior că renunţarea la acuzaţii reprezintă o "exonerare completă" a clientului lor. De asemenea, Trump a folosit platforma sa, Truth Social, pentru a critica raportul, susţinând că Smith nu a reuşit să-l urmărească penal pe "oponentul politic al şefului său".

Cert este că, după o astfel de decizie a Curţii Supreme americane şi a DOJ reiese că un preşedinte în exerciţiu al SUA poate săvârşi în exercitarea atribuţiilor sale oficiale oricând orice faptă penală, pentru că are imunitate totală în domeniul răspunderii penale. Încă un motiv pentru care democraţia este imperfectă, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţăm la ea.