ÎN 2016 "Deficitul balanţei comerciale va fi mult mai adânc decât cel din ultimii ani"

Reporter: Cum am încheiat anul 2015, din punct de vedere al comerţului exterior?

Mihai Ionescu: Anul trecut am atins un nou record privind volumul exporturilor, care se apropie de 55 miliarde euro. Dar, din păcate, prognoza cu care s-a prezentat Guvernul când a fundamentat bugetul pe 2016 şi care prefigura, pentru anul 2015, un ritm de creştere a exporturilor de 5,7%, nu cred că se va realiza, pentru că, la zece luni, avem o creştere de doar 4,3%.

Este greu de crezut că în două luni am recuperat. Ca atare, nu aveam cum să atingem nivelul preconizat de guvernanţi în ceea ce priveşte valoarea exporturilor - respectiv 55,5 miliarde euro. Datele finale vor indica o valoare de până în 55 de miliarde euro, înregistrând o creştere de cel puţin 2 miliarde euro faţă de 2014, când am avut exporturi de circa 52,5 miliarde euro.

Reporter: În ce zone ne concentrăm exporturile?

Mihai Ionescu: Din păcate, exporturile s-au concentrat pe zona europeană, unde am crescut semnificativ anul trecut, înregistrând scăderi în ţările extracomunitare, ca urmare a faptului că noi nu am fost sprijiniţi aşa cum ar fi trebuit şi cum s-ar fi putut în activitatea de promovare a exporturilor în zona din afara Uniunii Europene. Pe această piaţă, din primele 11 luni ale lui 2015, doar două au avut creştere faţă de perioadele similare din anul precedent, în rest am avut declin. La zece luni, exporturile au avut o scădere de 5,7%, pe zona extra UE, reducerile la 11 luni fiind de 16%. În prima decadă din luna decembrie, am exportat în afara UE cu 5% mai puţin faţă de acelaşi interval al anului 2014. Dacă nu ar fi fost creşterea de 8,5% pe UE, ar fi fost foarte rău.

Reporter: Ce a condus la aceste modificări în structura exporturilor noastre?

Mihai Ionescu: Această schimbare are la bază, în principal, proasta gestionare a programului de promovare a exporturilor, care a căzut în responsabilitatea Ministerului Economiei. Am susţinut tot timpul că este necesară o structură specială în acest sens, pentru că nu este de nivelul unui minister să gestioneze un astfel de program. Am solicitat înfiinţarea unei structuri care ar fi urmat să se numească Institutul Român de Comerţ Exterior. Înfiinţarea acestui institut a figurat în două Ordonanţe de Urgenţă - una întocmită în iarna lui 2014 şi alta în primăvara anului trecut -, care prevedeau termene clare, a fost înscrisă de patru ori pe lista Guvernului cu documentele propuse spre aprobare şi de patru ori conducerea Guvernului Ponta a amânat luarea unei decizii, ceea ce ne-a deranjat şi ne deranjează în continuare. Sperăm ca noul Guvern să înţeleagă urgenţa şi necesitatea acestei măsuri, pentru că problema semnalată nu este una formală, ci vitală pentru exportul românesc. Însă am unele îndoieli în legătură cu capacitatea noului guvern de a pricepe necesitatea existenţei acestei entităţi, pentru că a fost nominalizat pentru funcţia de secretar de stat care să coordoneze comerţul exterior un medic de plămâni.

Faptul că în 11 ani în Consiliul de Export am schimbat 14 copreşedinţi din partea sectorului public (secretar de stat sau miniştrii delegaţi)arată că viteza de înnoire este ameţitoare, că nu există continuitate, că aceştia nu au timp să se acomodeze cu problematica domeniului, mai ales că niciodată nu au fost persoane cu experienţă în acest sector.

Reporter: Anul trecut aţi obţinut fonduri mai multe pentru programul de promovare. Cum au fost cheltuiţi banii şi ce buget veţi avea în 2016?

Mihai Ionescu: Fostul ministru al Finanţelor (n.r. Darius Vâlcov) a înţeles nevoia de susţinere a exporturilor şi a alocat, anul trecut, un fond de 2,5 ori mai mare decât în 2014, doar că, din cauza acestor neajunsuri organizatorice din Ministerul Economiei şi a lipsei unei entităţi în domeniu, nu s-a putut cheltui decât circa jumătate. Din acest motiv, pentru 2016 autorităţile ar fi vrut să aloce o sumă mai mică în vederea promovării companiilor exportatoare pe alte pieţe şi a trebuit să-i convingem pe membrii Guvernului şi pe cei din Parlament să ne aloce, de la 30 de milioane de lei - cât doreau iniţial să ne repartizeze pentru 2016 - suma de 43,3 milioane lei. În 2015, am avut 64 milioane lei. Suntem siguri că vom putea cheltui ceea ce ni s-a alocat, cu puţin mai multă organizare în ministerul de resort. Deocamdată, am avizat 75 de acţiuni externe, misiuni şi târguri ce vor avea loc în afara ţării şi la care vor participa firme româneşti, iar dacă se va înfiinţa respectivul institut, atunci vom creşte acest număr.

Reporter: Către ce ţări extra UE vă orientaţi?

Mihai Ionescu: Pe zona non UE, bătălia este mare, pentru că nu doar noi ne orientăm către această regiune. Avem în vedere Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Asia, America Centrală şi de Sud. Noi am făcut demersuri, dar cei de-acolo doresc să vadă mărfurile, să le simtă, să le cunoască.

Reporter: Ce exportăm în aceste zone?

Mihai Ionescu: Exportăm de toate, dar exportăm puţin. Este foarte grav că ne scade exportul în anumite zone. Dacă nu am fi fost deloc prezenţi pe respectivele pieţe, atunci nu ar fi fost chiar o problemă, dar noi am vândut acolo şi acum scădem, ceea ce înseamnă că am ratat nişte contracte deja clădite.

Reporter: Cum evoluează importurile?

Mihai Ionescu: Fără îndoială că importurile vor avea o viteză de creştere ameţitoare. Va fi primul an în care se va adânci deficitul balanţei comerciale, urmând să fie mult mai mare decât cel din ultimii patru-cinci ani, când se stabilizase la 5 miliarde euro. Acum avem un deficit de 6,5 miliarde de euro, la zece luni.

Toate aceste importuri au la bază creşterea consumului intern. Din păcate, proiectele europene care ar fi presupus importul de echipamente şi utilaje nu s-au realizat aşa cum se spera şi cum se dorea, în schimb a crescut importul de bunuri de consum.

Reporter: Dar, în timp ce importăm din ce în ce mai mult, producătorii noştri rămân cu marfa nevândută...

Mihai Ionescu: Trebuie să-i creezi condiţii producătorului român. Ţăranul produce laptele, dar cine îl colectează, cine îl procesează? Dacă nu ai lanţul valoric al fluxului de producţie, atunci degeaba produci, nu este suficient. Ţările care ne fac concurenţă au pus la punct acest sistem integrat: producţie-preluare-valorificare-distribuţie. Noi avem depozitele en-gross de legume-fructe construite cu bani de la Banca Mondială de 20 de ani şi stau nefolosite, iar ţăranii vin cu câte o legătură de verdeaţă pe tarabele din piaţă. Nu este uşor, dar trebuie să îţi propui să faci acest lucru, pentru că, altfel, moare producţia.

Reporter: Cât de mult v-a ajutat evoluţia cursului de schimb?

Mihai Ionescu: Cursul a rezistat şi, dacă nu era această stabilitate, în contextul crizelor politice şi nu numai, am fi putut avea surprize. Dar faptul că s-a păstrat la aproximativ acelaşi nivel, cu mici fluctuaţii fireşti, a fost foarte bine. Fluctuaţiile de la o zi la alta sau de la o lună la alta îi termină pe exportatori.

Reporter: Care sunt implicaţiile măsurilor adoptate în noul Cod Fiscal asupra companiilor exportatoare?

Mihai Ionescu: Din păcate, măsurile de relaxare fiscală nu-şi vor atinge atât de mult ţinta, în ceea ce ne priveşte. Faptul că vor creşte disponibilităţile băneşti va mări importul, pentru că nu a fost creeată producţia naţională. Vom avea balanţă negativă în zona agro-alimentară, unde suntem la mila lui Dumnezeu. Nu avem irigaţiile puse la punct, nu avem sistemul de preluare şi procesare a produselor etc. Acum am aflat că bugetul pentru irigaţii nu a fost aprobat în Parlament.

Pe lângă faptul că producţia rămâne în urmă faţă de consum, relaxarea fiscală pe costurile forţei de muncă pentru care au pledat în special investitorii străini nu se va regăsi într-un plus de investiţii. Toate aceste relaxări s-au regăsit în bugetele multinaţionalelor, care au transferat în afară, prin profit, tot câştigul înregistrat. Este o mare nedreptate. Magazinele sunt pline de produse importate pe care le-am fi putut produce noi. Ar trebui ca Guvernul să asculte nu doar vocea investitorilor străini, dar şi pe cea a antreprenorilor români. A încerca să te bazezi, cum din păcate şi exportul se bazează în proporţie de peste 83%, pe capitalul străin, nu asigură un viitor stabil ţării, pentru că acest capital străin poate pleca în orice moment, fără nicio remuşcare, aşa cum s-a mai întâmplat.

Este necesară o mai mare atenţie pentru antreprenorii români. Am constatat, în ultima perioadă, că mulţi dintre aceştia ajung la DNA, dar sunt şi cazuri în care sunt luaţi români pentru bani care vin de la multinaţionale şi acestea din urmă nu păţesc nimic. Nu am văzut niciun reprezentant de multinaţională luat la întrebări de autorităţile statului român. Iar în politica ajutorului de stat, românii aproape că lipsesc.

Reporter: Cum apreciaţi faptul că Eximbank va fi transformată în bancă de dezvoltare?

Mihai Ionescu: Faptul că România vrea să aibă o bancă de dezvoltare este un lucru bun, dar este greu ca o bancă ce a fost profilată pe un sector anume, respectiv exportul, să se transforme peste noapte într-o bancă de investiţii. În plus, am rezerve că exportatorii vor mai fi în prim-planul atenţiei Eximbank. Mă îngrijorează faptul că banca, în ultima perioadă, în dorinţa să-şi majoreze câştigurile, s-a concentrat foarte mult pe marile firme, în timp ce firmele mici au o nevoie deosebită de susţinere.

Reporter: Câte companii din totalul firmelor exportatoare sunt mici şi câte societăţi sunt mari?

Mihai Ionescu: Primele 1000 de firme din cei peste 22.000 de exportatori realizează circa 82% din exportul ţării. Însă, foarte mulţi dintre ceilalţi lucrează pe orizontală, ceea ce este un lucru foarte bun. De aceea îi încurajăm să meargă direct să-şi prezinte marfa pe pieţele internaţionale, pentru că ei cresc la umbra capitalurilor străine.

Reporter: Mulţumesc!