ÎN ABSENŢA ACCELERĂRII REFORMELOR STRUCTURALE BT: "Dinamica PIB, posibil să fie sub potenţial în 2019-2020"

Economia noastră a evoluat la un ritm apropiat de potenţial, în semestrul întâi din anul curent faţă de perioada similară din 2017 (4%), evidenţiindu-se continuarea ciclului investiţional şi convergenţei economice europene, dar şi deteriorarea indicatorilor din sfera echilibrului macroeconomic, arată cel mai recent raport realizat de Banca Transilvania (BT).

Specialiştii din cadrul BT se aşteaptă la decelerarea ritmului de creştere economică, de la 6,9% în 2017 la 4,3% în 2018, la 3,5% în 2019, respectiv 3% în 2020.

Raportul citat arată: "Dinamica PIB s-ar putea situa sub potenţial în 2019-2020, în absenţa accelerării reformelor structurale. În acest scenariu, previzionăm continuarea ciclului investiţional cu dinamici lente, decelerarea consumului privat spre ritmuri sus­tenabile, dar şi acumularea de provocări din perspectiva stabilităţii macro-financiare şi a marjei de manevră a politicii economice, în contextul semnalelor de maturitate pentru ciclul post-criză. În sfera economiei financiare, continuăm să ne aşteptăm la majorarea costurilor de finanţare şi la deprecierea leului în trimestrele următoare, evoluţie influenţată de factori globali (impulsul monetar din SUA, provocările din pieţele emergente) şi interni (rebalansarea politicii economice, riscul derapajului fis­cal-bugetar). Factorii de incertitudine pentru scenariul BT constau în percepţia de risc pe pieţele financiare globale; mix-ul de politici economice din SUA, Zona Euro şi China; deciziile de politică economică pe plan intern; climatul macro-financiar şi geo-politic re­gional".

Raportul citat subliniază că, la nivelul pieţelor financiare internaţionale, se observă majorarea costurilor de finanţare, continuarea divergenţelor valutare şi creşterea indicilor bursieri, în iulie, evoluţii influenţate de accelerarea inflaţiei, dinamica economiei mondiale la un ritm apropiat de potenţial şi sezonul de raportări financiare pe trimestrul al doilea.

Economia mondială a decelerat, în iulie, consemnând cel mai redus ritm de evoluţie din martie, conform indicatorului PMI Compozit (calculat de JPMorgan şi Markit Economics), citat de BT. Acesta arată că industria prelucrătoare a înregistrat cea mai slabă evoluţie din iunie 2017, pe fondul resimţirii tensiunilor comerciale globale. De asemenea, dinamica sectorului de servicii s-a temperat, în luna iulie, în contextul maturităţii ciclului economic post-criză.

PIB-ul SUA a crescut cu 2,7%, în semestrul întâi din anul curent faţă de aceeaşi perioadă din 2017, pe fondul contribuţiei cererii interne, susţinută de nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi impulsul fiscal.

În acelaşi timp, economia Zonei Euro traversează un proces de decelerare - de 2,2% în trimestrul al doilea 2018 faţă de trimestrul secund 2017, fiind cel mai redus ritm din primul trimestru al anului trecut).

• BT: "Deficitul balanţei comerciale s-a adâncit cu 78,5%, în primul semestru"

Consumul privat din ţara noastră (principala componentă a PIB) s-a consolidat în zona ritmului potenţial, aspect reflectat de dinamica vânzărilor din comerţul cu amănuntul (6,6% în trimestrul secund din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2017, nivel apropiat de cel înregistrat în primele trei luni ale anului).

Creşterea investiţiilor străine directe cu peste 2% indică continuarea ciclului investiţional în al doilea trimes­tru al anului curent. Cu toate acestea, la nivelul cererii externe nete deficitul comercial s-a adâncit cu peste 40% în perioada aprilie-iunie 2018 în comparaţie cu aceleaşi luni ale anului precedent.

Analiştii BT subliniază: "Considerăm că această evoluţie (n.r. a economiei) a fost determinată de contribuţia cererii interne, susţinută de mix-ul relaxat de politici economice: nivelul redus al costurilor reale de finanţare, redinamizarea investiţiilor publice şi măsurile de creştere a veniturilor în sfera publică".

Cheltuielile de capital ale statului s-au situat la 0,8% din PIB, în prima jumătate a anului curent, în urcare de la 0,5% din PIB în semestrul întâi 2017 (avans cu 72% de la an la an, la 7 miliarde lei). Cercetarea Băncii Transilvania mai evidenţiază majorarea investiţiilor străine directe cu 27,2%, până la 2,1 miliarde euro, în perioada ianuarie-iunie 2018.

În acelaşi timp, deficitul balanţei comerciale cu bunuri şi servicii s-a adâncit cu 78,5%, ajungând la la 2,2 miliarde euro.

Construcţiile au scăzut cu 0,1%, pe fondul ajustării componentei clădiri rezidenţiale (cu 27%), parţial contrabalansată de majorarea lucrărilor de construcţii inginereşti, cu 13,3%.

• BT se aşteaptă la schimbarea tendinţei pe piaţa forţei de muncă, de la ameliorare la deteriorare

Numărul şomerilor cu vârsta între 15 şi 74 de ani s-a diminuat cu un ritm lunar de 2,3%, la 403.900, în luna iunie.

Numărul şomerilor a scăzut cu 11,3% în iunie şi cu 11,6% în semes­trul întâi, pe fondul continuării ciclului investiţional post-criză şi fiscalizării mai active în economie, conform BT, care arată: "Numărul de salariaţi a crescut cu 2% an/an în prima jumătate a anului curent, situându-se la 4,94 milioane la final de iunie (nivelul maxim din anii 1990). Rata şomajului s-a redus de la 4,6% în mai la 4,5% în iunie, minimul din martie. (...) Conform estimărilor econometrice elaborate, rata şomajului a înregistrat în iunie un nivel superior componentei structurale pentru a treia lună la rând (...). Acest aspect confirmă faza de maturitate din piaţa forţei de muncă".

Sursa citată consideră că dinamica pieţei forţei de muncă din prima jumătate a anului curent a fost influenţată de o serie de factori, cum ar fi: continuarea ciclului investiţional, fiscalizarea mai activă în economie, migraţia populaţiei active.

BT se aşteaptă la schimbarea de tendinţă pe piaţa forţei de muncă (de la ameliorare la deteriorare), până la finalul anului curent, scenariu susţinut de maturitatea ciclului macro-financiar global şi european, tensiunile comerciale globale, intensificarea presiunilor din sfera costurilor (materii prime, personal, finanţare) cu impact asupra profitabilităţii companiilor şi acumularea de riscuri la adresa stabilităţii macro-financiare (inclusiv deteriorarea finanţelor publice): "Considerăm că principalii factori de risc pentru acest scenariu constau în climatul macro-financiar global şi european, inclusiv percepţia de risc investiţional pe pieţele emergente şi tensiunile comerciale globale; reintensificarea provocărilor macrofinanciare în Zona Euro (principalul partener economic al României); deciziile de politică economică, tensiunile publice, de­teriorarea echilibrului macroeconomic, tergiversarea reformelor structurale în sfera internă; climatul regional.

• BT: "Banca centrală a diminuat previziunile privind evoluţia deviaţiei PIB în trimestrele următoare"

Preţurile de consum au înregistrat o scădere cu 0,48% în iulie faţă de iunie, conform datelor statistice, care arată diminuări ale preţurilor la bunurile alimentare şi la produsele nealimentare. În acelaşi timp, tarifele serviciilor s-au majorat cu 0,24% de la lună la lună, evidenţiindu-se creşteri de preţuri la transport interurban, restaurante, chirii şi apă/canal/salubritate. "În dinamică an/an inflaţia a decelerat de la 5,40% în iunie la 4,56% în iulie (minimul din ianuarie), arată raportul BT.

La a şasea şedinţă de politică monetară din 2018, Banca Naţională a României (BNR) a actualizat scenariul macroeconomic central pe termen mediu şi a menţinut rata de dobândă de referinţă şi nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit, reiterează analiştii BT. Aceştia subliniază că noile prognoze BNR indică o dinamică anuală a preţurilor de consum de 3,5% în decembrie 2018 (revizuire în jos de la 3,6%), respectiv 2,7% în decembrie 2019 (faţă de 3% previzionat anterior).

"De asemenea, banca centrală a diminuat previziunile privind evoluţia deviaţiei PIB în trimestrele următoare, pe fondul încorporării datelor din T1, dar şi a perspectivelor de atenuare a caracterului stimulativ al politicii fiscale în acest an".

În ceea ce priveşte economia reală, banca centrală notează convergenţa ritmului de creştere economică spre cel potenţial, precum şi evoluţiile mixte din perioada recentă. Analiza monetară a BNR observă accelerarea creditului neguvernamental, deşi caracterul acomodativ al politicii monetare s-a temperat, mai indică BT, adăugând: "BNR subliniază principalele riscuri privind evoluţia inflaţiei în perioada următoare: dinamica preţurilor administrate, fluctuaţiile preţurilor produselor alimentare şi ale cotaţiilor internaţionale la ţiţei, tensiunile din piaţa forţei de muncă, comportamentul politicii fiscale, climatul macro-financiar şi deciziile de politică monetară din Uniunea Europeană (Banca Centrală Europeană şi băncile centrale din regiune)".

Raportul Băncii Tranilvania reiterează: "În sfera pieţei monetare, ratele de dobândă au continuat tendinţa ascendentă în luna iulie, avansul fiind mai pronunţat pe scadenţele 1-12 luni. Această evoluţie a fost influenţată de perspectivele de politică monetară pe termen scurt şi mediu şi de deteriorarea echilibrelor macroeconomice (intern şi extern)".

Între final de 2017 şi sfârşit de iulie 2018, valorile ROBOR s-au majorat în medie cu 121%, creşterea fiind mai pronunţată pe scadenţele foarte scurte, indică BT, subliniind că nivelurile medii lunare ROBOR au crescut cu 10%, de la lună la lună şi cu 341% de la an la an, în iulie, evoluţie determinată, în principal, de ciclul monetar post-criză pe plan intern.

"Conform previziunilor actuale, rata dobânzii de politică monetară s-ar putea majora până la 3%, cu perspectiva unei ajustări în 2020 (la 2,5%), dat fiind că ne aşteptăm la decelerarea inflaţiei şi a ritmului de creştere economică", mai arată sursa citată.

• BT: "Evoluţia dobânzii la titlurile de stat pe 10 ani - divergentă faţă de cele din SUA şi Zona Euro"

Pe piaţa titlurilor de stat, curba randamentelor din România a reacţionat la evoluţiile macro-financiare internaţionale şi la ştirile din plan intern, în luna iulie, conform raportului BT: "În ceea ce priveşte rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (barometru pentru costul de finanţare în economie), s-a înregistrat o evoluţie divergentă faţă de cele din SUA şi Zona Euro. În SUA, indicatorii macroeconomici comunicaţi în iulie au consemnat evoluţii predominant favorabile, care exprimă premise de continuare a ciclului investiţional pe termen scurt, după accelerarea din prima jumătate a anului curent. Astfel, indicatorii economici avansaţi au accelerat în iunie, lună în care comenzile de bunuri de capital, vânzările din comerţul cu amănuntul şi producţia industrială au crescut cu ritmuri ridicate. De asemenea, climatul pozitiv din piaţa forţei de muncă s-a consolidat, iar inflaţia s-a poziţionat în zona maximelor din ultimii şase ani în perioada recentă. În acest context, Rezerva Federală (FED) a semnalat continuarea ciclului monetar postcriză pe termen scurt. Prin urmare, rata de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani a crescut cu 3,6%, între final de iunie şi sfârşit de iulie, până la 2,962%. (...) În Zona Euro, s-au înregistrat evoluţii mixte ale indicatorilor macroeconomici comunicaţi recent, care confirmă procesul de decelerare, în convergenţă spre ritmul potenţial, pe fondul maturităţii ciclului economic global şi disipării impactului politicii monetare relaxate fără precedent implementată de Banca Centrală Europeană. Cu toate acestea, inflaţia din regiune a accelerat la 2,1% an/an în iulie (cel mai ridicat nivel din decembrie 2012). Aceste evoluţii coroborate cu cele din piaţa americană de titluri de stat au condus la majorarea ratei de dobândă la obligaţiunile suverane germane la 10 ani cu 46,9% între final de iunie şi sfârşit de iulie, până la 0,445% (avans cu 4,2% de la începutul anului)".

Climatul intern coroborat cu evoluţiile din pieţele internaţionale au determinat noi intrări de capitaluri pe piaţa titlurilor de stat, pe final de iulie, care au contribuit la reducerea ratei de dobândă la 10 ani cu 6%, până la 4,89% (plus 13,3% în 2018), arată analiştii BT.

În această piaţă, noile prognoze indică un nivel mediu anual în creştere de la 3,9% în 2017 la 4,7% în 2018, res­pectiv 5,2% în 2019, cu o posibilă ajustare la 5% în 2020.

Pe parcursul lunii iulie, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 3 miliarde lei şi 109 milioane euro pe piaţa internă. Pentru august, MFP a programat licitaţii pe piaţa internă în volum de 2,8 miliarde lei (din care 300 milioane RON prin certificate pe 12 luni). Sursele citate conchid că riscurile pentru evoluţia dimensiunii financiare a economiei interne în trimestrele următoare constau în climatul financiar global, european şi regional; deciziile de politică economică, tergiversarea reformelor structurale şi intensificarea provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic pe plan intern.