În ce cheie îl citim pe Donald Trump?

Brutal de direct ca întotdeauna, Donald Trump le-a transmis tuturor membrilor NATO un avertisment de natură să îi pună pe gânduri. Cine nu-şi plăteşte factura NATO, nu va fi apărat în cazul unei agresiuni. Mai mult chiar, el încurajează Federaţia Rusă să atace orice stat NATO care nu achită preţul cuvenit. Instantaneu, adversarii politici ai acestuia au afirmat că Trump dinamitează, pur şi simplu, întreaga arhitectură construită la nivel planetar de Statele Unite prin intermediul NATO. Aşa o fi?

Să ne amintim. În primul său mandat, la un moment dat a fost vizitat la Casa Albă de Angela Merkel, cel mai puternic cancelar pe care Germania l-a avut după cel de-al Doilea Război Mondial. Lideri din întreaga lume se ploconeau în faţa doamnei Merkel, care se afla şi la cârma uneia dintre cele mai puternice economii. Nu şi Donald Trump. Acesta a tuşat-o într-un mod relativ brutal, chiar din postura de gazdă, atenţionând-o asupra faptului că Germania are obligaţia să consume 2% din PIB pentru propria ei înarmare. Şi a atras atenţia că Statele Unite nu vor mai suporta factura din ce în ce mai costisitoare consacrată apărării, pe care trebuie să o achite fiecare stat în parte. Angela Merkel a plecat de la Washington, umilită, cu coada între picioare, fără a fi înregistrat nici cel mai mic gest de curtoazie din partea şefului Casei Albe.

Se poate spune că acum, în condiţii mult mai grele, când nu deţine mandatul prezidenţial, când doar se pregăteşte să-l câştige, Donald Trump recidivează. Şi o face chiar printr-o afirmaţie şi mai tranşantă, care de astă dată nu se mai adresează doar Germaniei, ci tuturor membrilor NATO.

Adversarii politici ai lui Donald Trump susţin că acesta reprezintă un real pericol pentru NATO şi că are, nici mai mult, nici mai puţin, decât intenţia de a arunca alianţa în aer. Şi de a lăsa statele membre fără apărare, în cazul unei agresiuni a Federaţiei Ruse. Agresiune pe care el chiar o încurajează, utilizând ameninţarea ca pe un balon de încercare.

Şi în mandatul lui Donald Trump, în cea de-a doua parte, Statele Unite s-au revigorat financiar, stăteau mult mai bine din această perspectivă decât stau acum sunt preşedinţia lui Joe Biden, şi cu toate astea, Donald Trump solicita ca fiecare membru NATO să-şi plătească cu scrupulozitate factura. Acum, când America se clatină economic, o asemenea solicitare este, cel puţin în opinia mea, perfect acoperită. Ameninţarea lui Trump pune sub semnul întrebării articolul 5 al Tratatului NATO, articol care, în formula sa succintă, prevede că orice atac împotriva unui stat NATO urmează a fi considerat un act de agresiune împotriva tuturor statelor NATO şi, ca atare, ele trebuie să intervină pentru a asigura apărarea statului victimă. Numai că, în realitate, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Nu există un mecanism de decizie automat. În cazul unui asemenea tip de agresiune, fiecare stat membru, prin mecanismele sale de decizie, trebuie să aprobe o intervenţie militară a alianţei. Ceea ce presupune unanimitatea. În caz contrar, NATO nu intervine. Pot interveni doar în mod independent unele dintre statele membre. Aşadar, pentru a fi activat faimosul articol 5, sunt necesare cel puţin câteva zile pentru luarea deciziei. Ce se întâmplă în acele câteva zile? Ce se întâmplă, de pildă, ca să dau un singur exemplu, dacă Vladimir Putin decide să atace România, utilizând o parte a armatei sale disponibile, să zicem, 400-500 de mii de combatanţi. Cum se va apăra România, atâta timp cât noi nu avem o armată populară, întrucât am abolit recrutarea obligatorie şi nu putem mobiliza în cazul unui război mai mult de, să spunem, o sută de mii de militari. Pentru a fi activat articolul 5, Românie să dispună, prin forţe proprii, de suficiente resurse pentru a rezista fără să capituleze câteva zile. Ceea ce presupune alocarea, cu inteligenţă, a unui procent semnificativ din produsul intern brut dotării cu armament şi instruirii personalului Fie spus în paranteză, din această perspectivă, noi am luat o decizie corectă şi alocăm 2.5% din PIB. Să sperăm că o facem cu cap şi nu azvârlim cu banii pe fereastră. Revenind la subiectul principal, ar trebui să fie clar pentru toată lumea că înaintea articolului 5 din Tratatul NATO există articolul 4, care presupune că fiecare stat în parte trebuie să facă eforturi pentru a fi capabil să reziste singur câteva zile.

De aceea, oricât de blamat ar fi de către adversarii săi politici, avertismentul tranşant lansat de Donald Trump se susţine pe deplin şi trebuie înţeles ca atare de toate statele membre. Să mai reţinem, în încheiere, că Donald Trump nu este un arhanghel al războiului. Dimpotrivă. El a pus capăt, sub mandatul său, tuturor războaielor în care s-au angajat Statele Unite. A căutat mereu şi a şi reuşit ca prin negocieri la sânge să identifice soluţiile necesare pentru evitarea intervenţiilor militare. Şi pentru sistarea celor existente. Aşa face şi acum, când încă se află în banca cu rezerve.