ÎN CIUDA ANCHETEI DESCHISE DE PARCHETUL EUROPEAN CE şi-a întărit rolul de principal achizitor al vaccinurilor anti-Covid

Prin regulamentele adoptate în urmă cu o săptămână, Comisia Europeană şi-a întărit rolul de principal achizitor al vaccinurilor şi medicamentelor necesare în cazul confruntării cu o nouă pandemie, epidemie sau criză sanitară, ignorând faptul că Parchetul European a deschis în urmă cu 14 zile o anchetă penală privind achiziţia vaccinurilor în timpul pandemiei Covid 19.

Ursula von der Leyen - preşedintele Comisiei Europene, Stella Kiriakydes - comisarul european pentru sănătate şi Margaritis Schinas - vicepreşedintele Comisiei Europene susţin că şi-au îndeplinit în mod optim atribuţiile în timpul pandemiei Covid 19 şi că achiziţia vaccinurilor de către forul de la Bruxelles a fost un real succes.

Achiziţionarea vaccinurilor COVID-19 în timpul pandemiei a fost o poveste de succes şi "un mic miracol european", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, comisiei speciale privind gestionarea pandemiei Covid, din cadrul Parlamentului European, în cadrul unei audieri, care a avut loc la mijlocul săptămânii trecute.

"Uniunea Europeană a implementat cel mai mare program de vaccinare din istoria omenirii. Şi am putut livra pentru toţi europenii, indiferent de locul de reşedinţă sau de condiţia lor socio-economică.

Sunt pe deplin convins că acesta a fost un mic miracol european sau o mare poveste de succes european [...] care nu a fost apărat suficient, dar a fost simţit ca atare de europeni", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, care a răspuns timp de o oră întrebărilor puse de parlamentarii europeni.

"Acesta este un succes de care ar trebui să fim conştienţi în mod colectiv", a mai spus Schinas.

În ceea ce priveşte suspiciunile existente cu privire la mesajele schimbate pe WhatsApp în perioada martie-mai 2021 între Ursula von der Leyen şi Albert Bourla - CEO-ul companiei Pfizer - , privitoare la negocierea contractului pentru achiziţionarea de către Comisia Europeană a 1,8 miliarde doze de vaccin anti-Covid, vicepreşedintele Comisiei Europene a precizat: "Nimeni nu poate negocia complexitatea acestor contracte, prin SMS sau singur. Sunt pe deplin de acord că Parlamentul trebuie să aibă acces la contracte, dar trebuie să păstrăm elementele comerciale".

• Schinas, contrazis de Ombudsmanul european

Afirmaţia de mai sus a lui Margaritis Schinas nu are acoperire, dacă analizăm cu atenţie atât raportul de la jumătatea lunii iulie a Ombudsmanului european (n.red. - Avocatul Poporului din UE), cât şi raportul publicat la începutul lunii octombrie de Curtea Europeană de Audit (Curtea de Conturi a Uniunii Europene), care susţin că preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a negociat singură, prin SMS, complexitatea contractului unic de achiziţie, cu şeful companiei americane Pfizer.

La mijlocul lunii iulie, Ombudsmanul European a criticat dur executivul UE pentru răspunsul său la textele dintre preşedintele Comisiei Ursula von der Leyen şi CEO-ul gigantului farmaceutic Pfizer, Albert Bourla, şi a confirmat constatarea unei administrări defectuoase.

"Răspunsul Comisiei la constatările mele nu a răspuns la întrebarea de bază dacă mesajele text în cauză există şi nici nu a oferit nicio claritate cu privire la modul în care Comisia ar răspunde la o cerere specifică pentru alte mesaje text. Gestionarea acestei solicitări de acces la documente lasă impresia regretabilă a unei instituţii UE care nu este deschisă în chestiuni de interes public semnificativ", a spus Emily O'Reilly, Ombudsmanul european, în 14 iulie.

Prin urmare, O'Reilly şi-a confirmat constatările anterioare de administrare defectuoasă şi a emis recomandări instituţiilor UE să înregistreze mesajele legate de muncă ca urmare a cazului.

Mesajele text în cauză au fost trimise în timp ce UE obţinea contracte de vaccin împotriva COVID-19, precum şi în timpul unei dispute cu rivalul Pfizer, AstraZeneca, dar Comisia a susţinut că nu le-au "identificat" şi le-au înregistrat la întrebarea unui jurnalist.

Publicaţia The New York Times a raportat pentru prima dată despre texte în aprilie 2021. Acest lucru a dus la o plângere adresată lui O'Reilly, care a arătat în 28 ianuarie 2022 că Comisia Europeană trebuie "să facă o căutare mai amplă a mesajelor relevante".

Mesajele text dintre preşedintele Ursula von der Leyen, şi CEO-ul gigantului farmaceutic Pfizer, Albert Bourla, nu se găsesc nicăieri, a precizat Comisia Europeană în răspunsul său la acuzaţia de administrare defectuoasă a Ombudsmanului European. În 29 iunie, comisarul european pentru transparenţă, Vera Jourova spunea: "căutarea mesajelor dintre preşedintele Comisiei şi CEO-ul companiei Pfizer nu a dat niciun rezultat" şi a spus că Executivul european nu este obligat să ţină o evidenţă a acestor mesaje, potrivit legislaţiei privind accesul la documente.

În opinia Ombudsmanului european, răspunsul dat de comisarul Vera Jourova este nesatisfăcător deoarece "nu a spus dacă a căutat direct şi corect mesajele text şi dacă nu, de ce nu", mai ales că mesajele respective intră sub incidenţa regulamentului UE privind accesul la documente, deoarece se referă la "politici, activităţi şi decizii care intră în sfera de responsabilitate a instituţiei", aşa cum se cere de Regulamentul

1049/2001.

• Raportul ECA demontează afirmaţiile lui Margaritis Schinas

Referitor la acelaşi subiect, al mesajelor dintre Ursula von der Leyen şi CEO-ul companiei Pfizer, în raportul Curţii Europene de Audit (ECA) se arată că funcţionarii instituţiei nu au avut la dispoziţie toate datele solicitate Comisiei Europene în privinţa contractelor încheiate, chiar şi în privinţa celui mai important contract semnat cu companiaPfizer/BioNTech, cu reprezentanţii căreia, în martie 2021, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei de la Bruxelles a purtat negocieri preliminare prin intermediul unor mesaje pe reţeaua WhatsApp.

"La 9 aprilie 2021, Comisia a prezentat comitetului director condiiile negociate între preşedinta Comisiei şi Pfizer/BioNTech, iar comitetul director a fost de acord să lanseze o cerere de oferte. Contractul a fost semnat la 19 mai 2021 şi acoperă 900 demilioane de doze de vaccin care urmează să fie livrate în 2022 şi în 2023, cu opţiunea de a comanda alte 900 de milioane de doze. Acesta este cel mai important contract pentru vaccinuri împotriva COVID-19 semnat de Comisie şi va domina portofoliul de vaccinuri al UE până la sfârşitul anului 2023. Curtea a solicitat Comisiei să îi furnizeze informaţii cu privire la negocierile preliminare desfăşurate în vederea încheierii acestui acord (experţii ştiinţifici consultaţi şi consilierea primită, calendarul discuţiilor, înregistrări ale discuţiilor şi detalii privind termenii şi condiţiile convenite). Niciuna dintre aceste informaţii nu a fost însă pusă la dispoziţia Curţii", se arată în raportul ECA.

Auditorii ECA mai menţionează că membrii comitetului director din cadrul Comisiei Europene, care s-au ocupat de contractele de achiziţie publică au fost nevoiţi să ia decizii în absenţa tuturor informaţiilor necesare pentru încheierea unor astfel de contracte.

"Acordul încheiat între Comisie şi statele membre prevedea că, înainte de a lua orice decizie finală, Comisia va solicita consiliere ştiinţifică din surse independente atât cu privire la progresele înregistrate, cât şi cu privire la datele disponibile privind calitatea, siguranţa şi eficacitatea vaccinurilor candidate. Comisia a solicitat consiliere din partea unor experţi ştiinţifici, dar, în absenţa unor date solide, comitetul director a trebuit să ia decizii înainte de a fi disponibile dovezi ştiinţifice clare", se arată în documentul publicat de ECA, în 12 septembrie 2022.

Din afirmaţiile Ombudsmanului european corelate cu cele incluse în raportul ECA se poate reţine că achiziţia unică de vaccinuri la nivelul Comisiei Europene a fost decisă practic la ordinul Ursulei von der Leyen, după schimbul de mesaje cu Albert Bourla, CEO al companiei Pfizer.

Aceste date au dus la demararea unei anchete penale de către Parchetul European, atât cu privire la achiziţia efectuată de Comisia Europeană, cât şi cu privire la achiziţiile de vaccinuri făcute de fiecare stat membru al Uniunii, acnhetă confirmată de EPPO printr-un comunicat de presă publicat la două zile după apariţia raportului ECA.

Înaintea apariţiei raportului ECA şi a comunicatului Parchetului European (EPPO), în 10 octombrie gigantul farmaceutic Pfizer a răspuns vag cu privire la întrebările ridicate de Parlamentul European cu privire la contractele de cumpărare a vaccinurilor şi a mesajelor text schimbate cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Deşi CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, trebuia să fie audiat, în 10 octombrie, de membrii Comisiei speciale pentru COVID a Parlamentului European (comisia COVI), acesta nu s-a prezentat şi a fost înlocuit de Janine Small, preşedintele regional al Diviziei de vaccinuri dezvoltate şi al pieţelor internaţionale, din cadrul companiei Pfizer. Ea a precizat că toate contractele sunt "disponibile deputaţilor europeni" şi că există informaţii confidenţiale din "motive de concurenţă", ceea ce a stârnit nemulţumirea parlamentarilor europeni şi a ridicat noi semne de întrebare cu privire la achiziţia efectuată de Ursula von der Leyen.

• Comisia ridică ziduri legislative în faţa viitoarelor critici

Întreaga situaţie descrisă mai sus, pare să nu fi avut efect asupra conducerii UE, atât timp cât în urmă cu o săptămână Consiliul UE a

a adoptat trei regulamente finale care completează Uniunea Europeană a Sănătăţii. Reglementările, lăudate drept "pilonii centrali ai Uniunii Sănătăţii", vor intra în vigoare în noiembrie.

Elementele de bază ale Uniunii Europene a Sănătăţii sunt Regulamentul privind ameninţările transfrontaliere grave asupra sănătăţii, Regulamentul privind mandatul prelungit al Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) şi Regulamentul-cadru de urgenţă care oferă competenţe către Autoritatea Europeană de Pregătire şi Răspuns în Situaţii de Urgenţă (HERA).

"Pilonii centrali ai Uniunii Europene a Sănătăţii sunt acum stabiliţi", a declarat comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakides, într-un comunicat de presă , adăugând că acestea sunt "instrumente suplimentare pentru a reacţiona rapid şi a răspunde la crizele de sănătate emergente, în mod decisiv şi cu unitate".

Noua legislaţie referitoare la ameninţările transfrontaliere împuterniceşte Comisia să recunoască în mod oficial o urgenţă de sănătate publică la nivelul UE, ceea ce ar declanşa o cooperare intra-UE mai puternică şi ar permite dezvoltarea şi stocarea în timp util a contramăsurilor medicale.

Comisia şi-ar baza decizia pe opiniile experţilor, cum ar fi cele emise de un comitet consultativ special compus din experţi independenţi relevanţi.

De asemenea, a fost stabilit planul UE de criză de sănătate şi pandemie şi va include prevederi privind schimbul de informaţii între UE şi statele membre.

În aceeaşi zi Consiliul UE a arpobat şi extinderea mandatului Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), care a mai fost extins o dată, în luna martie 2022. Odată cu prelungirea mandatului EMA a primit competenţe privind monitorizarea modului în care urgenţele de sănătate publică afectează furnizarea de medicamente critice. De asemenea, EMA va coordona în mod oficial acţiunile la nivelul UE pentru a garanta aprovizionarea cu vaccinuri şi medicamente. Mai mult, Grupul operativ de urgenţă al EMA (COVID-ETF) a câştigat un rol consolidat în dezvoltarea de noi medicamente, sprijinind autorizarea acestora şi efectuând monitorizarea siguranţei, atât în timpul crizei actuale, cât şi în pregătirea celor viitoare.

În ceea ce priveşte Regulamentul-cadru de urgenţă, menit să împuternicească Autoritatea Europeană de Pregătire şi Răspuns în Situaţii de Urgenţă (HERA), actul normativ solicită Comisiei să întocmească o listă de contramăsuri medicale relevante pentru criză şi, cu sprijinul EMA, să înfiinţeze un sistem de monitorizare a informaţiilor relevante despre oferta şi cererea de contramăsuri medicale relevante pentru criză şi de materii prime în interiorul şi în exteriorul Uniunii.

Mai mult, se prevede că statele membre UE pot mandata Comisia să acţioneze ca organism central de achiziţie pentru achiziţiile de contramăsuri şi materii prime, aşa cum de altfel s-a întâmplat şi în timpul pandemiei Covid 19.

Practic, prin noul regulament, Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen îşi consolidează poziţia de achizitor unic de vaccinuri şi medicament pentru Uniunea Europeană, în caz de pandemie sau de urgenţă de sănătate publică.

Regulamentul mai prevede posibilitatea - atenţie, nu obligaţia! - de a activa EU-FAB - o reţea de capacităţi de producţie pregătite pentru fabricarea de vaccinuri şi medicamente, care ar permite Uniunii să pună la dispoziţie rapid capacităţi rezervate de producţie în creştere şi să evite problemele legate de capacităţi de producţie insuficiente.

După cum se poate observa, în tot scandalul iscat de achiziţia vaccinurilor Covid 19, Comisia Europeană se baricadează în spatele unei legislaţii menite să ocolească în viitor tragerea la răspundere, fie ea şi penală, a liderilor de la Bruxelles.

Rămâne să vedem ce are de spus şi Parchetul European şi dacă instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi va face lumină în privinţa mesajelor dintre Ursula von der Leyen şi Albert Bourla cu privire la cele 1,8 miliarde doze de vaccin achiziţionate de Comisia Europeană de la Compania Pfizer.