ÎN CONFLICTUL RUSIA-UCRAINA Putin ameninţă cu arma nucleară, Zelenski acceptă negocieri la graniţa cu Belarus

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, ieri, plasarea în stare de alertă a "forţei de disuasiune" a armatei ruse, care poate cuprinde o componentă nucleară, anunţă AFP, conform Agerpres.

În a patra zi a invaziei Rusiei în Ucraina, şeful statului rus a ordonat plasarea acestor forţe în "regim special de serviciu" după "declaraţii agresive" din partea principalelor ţări membre ale NATO.

"Responsabili de cel mai înalt grad din principalele ţări ale NATO îşi permit declaraţii agresive împotriva ţării noastre, de aceea îi ordon ministrului Apărării şi Şefului Statului Major General să pună forţele de disuasiune ale armatei ruse într-un regim de serviciu special", a declarat Putin, citat de TASS.

Preşedintele rus a dat aceste instrucţiuni într-o întâlnire cu ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, şi cu şeful Statului Major General al Forţelor armate, Valeri Gherasimov.

"Am înţeles!", s-a conformat ministrul rus al Apărării.

Putin a subliniat că Occidentul face paşi neprietenoşi faţă de Rusia din punct de vedere economic, potrivit RIA Novosti.

"Mă refer la sancţiunile nelegitime bine cunoscute tuturor", a spus liderul rus, referindu-se la valul de sancţiuni occidentale impuse Rusiei după invazia în Ucraina, pe care Kremlinul o numeşte drept "operaţiune militară specială" de "demilitarizare şi denazificare" a ţării vecine.

Forţele de disuasiune ruse sunt un ansamblu de unităţi al căror scop este să descurajeze un atac împotriva Rusiei, "inclusiv în caz de război, care implică utilizarea armelor nucleare", potrivit Ministerului rus al Apărării.

Aceste forţe sunt echipate cu rachete, bombardiere strategice, submarine şi nave de suprafaţă. Pe plan defensiv, acestea cuprind un scut antirachetă, sisteme de control spaţial, apărare antiaeriană şi antisatelit.

• Casa Albă: "NATO are capacitatea de a se apăra"

Preşedintele rus Vladimir Putin "fabrică ameninţări care nu există", a declarat ieri un purtător de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, imediat după ce Moscova a anunţat că plasează în alertă "forţa de disuasiune" a armatei ruse, care poate include o componentă nucleară, relatează AFP, conform news.ro.

"Este vorba despre o figură repetată, pe care am observat-o din partea preşedintelui Vladimir Putin în timpul acestui conflict, şi anume de a fabrica ameninţări care nu există, cu scopul de a justifica continuarea unei agresiuni", a spus Jen Psaki.

"Rusia nu a fost ameninţată în niciun moment de NATO sau Ucraina (...). Ne vom pune acestui lucru. Avem capacitatea de a ne apăra", a subliniat Jen Psaki.

Washingtonul a denunţat, de asemenea, o escaladare "inacceptabilă" a conflictului, din partea Moscovei.

• Zelenski acceptă negocieri în apropiere de Cernobîl

Ucraina a acceptat ieri, în a patra zi a invaziei ruse, să participe la negocieri cu Rusia, în apropiere de Cernobîl, în urma unei medieri a preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, conform preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski într-o înregistrare video postată pe Telegram, relatează AFP, potrivit news.ro.

"Am convenit ca delegaţia ucraneană să întâlnească delegaţia rusă, fără condiţii prealabile, la frontiera ucraineano-belarusă, în apropiere de râul Pripiat", a spus Volodimir Zelenski, referindu-se la o convorbire telefonică pe care a avut-o ieri cu omologul său din Belarus, Aleksandr Lukaeşnko.

"Aleksandr Lukaşenko şi-a asumat responsabilitatea faptului că, pe timpul trecerii, negocierilor şi întoarcerii delegaţiei ucrainene, toate avioanele, elicopterele şi rachetele staţionate pe teritoriul belarus vor rămâne la sol", a spus Zelenski.

Delegaţia rusă a anunţat că se află pe drum şi este condusă de consilierul prezidenţial rus Vladimir Medinski.

"Fiecare oră pentru noi este o viaţă salvată", a declarat Medinski.

• Patru zile de lupte

Armata ucraineană anunţa ieri, în a patra zi de la începutul invaziei ruseşti în Ucraina, că îşi menţine poziţiile, deşi a recunoscut că situaţia din jurul Kievului se înrăutăţeşte şi a confirmat intrarea trupelor ruseşti în Harkov, în nordul ţării, potrivit agenţiei EFE, relatează Agerpres.

Cu o populaţie de aproximativ 1,4 milioane de locuitori, Harkov este al doilea oraş ca mărime din Ucraina.

"Forţele ucrainene îşi menţin poziţiile", a informat consilierul prezidenţial ucrainean Mihail Podoliak, adăugând: "Noi controlăm situaţia din regiunile ucrainene. Ucraina rezistă. Ruşii erau convinşi că pot cuceri Ucraina în 4, 12, cel mult 16 ore, dar realitatea este diferită. Luptele de poziţie se desfăşoară în aceleaşi locuri ca acum trei zile".

Trupele ruseşti au atacat cu rachete un depozit de petrol din satul Kriuciki, la aproximativ 25 de kilometri sud-vest de Kiev, şi au lovit unul dintre cele zece rezervoare ale acestuia, care a luat foc. Autorităţile locale au avertizat că, dacă incendiul se va extinde la celelalte rezervoare, ar putea avea loc o catastrofă ecologică.

Situaţia s-a înrăutăţit în jurul Kievului, unde se află conducerea politică a ţării. "Acest lucru se întâmplă pentru că unul dintre obiectivele cheie ale Rusiei este eliminarea conducerii politice a Ucrainei, iar acest lucru poate fi făcut la Kiev pentru că (liderii) se află aici şi nu pleacă nicăieri", a subliniat consilierul Podoliak.

Lupte grele se dădeau şi în oraşul Vasilkov, la aproximativ 40 de kilometri sud-est de capitala ucraineană, a declarat şeful administraţiei regiunii Kiev, Alexei Kuleba.

Ucraina susţine că a ucis peste 1.000 de soldaţi ruşi şi a capturat peste 300 de soldaţi care s-au predat. Kremlinul a comunicat cel puţin 198 de morţi ucraineni.

Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, a anunţat ieri nouă morţi - inclusiv un copil - la Kiev, începând de joi, când Rusia a invadat Ucraina, în pofida unor confruntări armate, relatează AFP, potrivit news.ro. Patru dintre morţi nu au fost identificaţi, a precizat Kliciko.

De asemenea, 18 militari ucraineni şi din cadrul Forţelor de Apărare Teritorială au fost ucişi la Kiev.

Kliciko a mai spus că 106 persoane au fost rănite începând de joi, inclusiv 47 de civili.

• Ajutor militar pentru Ucraina

Miniştrii de externe din Uniunea Europeană aveau programtă ieri o întâlnire prin videoconferinţă pentru discuţii pe marginea unui pachet de ajutor pentru forţele armate ucrainene.

Şi Consiliul de Securitate al ONU urma să se reunească ieri seară pentru adoptarea unei rezoluţii prin care să ceară "sesizarea Adunării Generale a ONU" cu scopul de a organiza astăzi o "sesiune specială" privind războiul dintre Rusia şi Ucraina.

Ajutorul militar acordat guvernului ucrainean continuă. Australia a anunţat ieri trimiterea de arme Ucrainei pentru a sprijini apărarea acesteia după ce a fost invadată de trupele ruseşti; de asemenea, Australia analizează posibila expulzare a ambasadorului rus.

Franţa a anunţat sâmbătă că va trimite echipamente de apărare şi combustibil în Ucraina şi că va lua măsuri pentru îngheţarea activelor financiare ale personalităţilor ruseşti din ţară, respectiv pentru combaterea propagandei ruse.

Olanda, Belgia şi Germania au anunţat, de asemenea, că vor oferi ajutor militar.

Dar şi alte ajutoare au fost lansate în sprijinul Ucrainei: miliardarul american Elon Musk, care conduce producătorul de maşini electrice Tesla, a activat serviciul de internet prin satelit Starlink în Ucraina, după ce a primit o cerere în acest sens din partea guvernului ucrainean.

Grupul de hackeri Anonymous a declarat "război cibernetic" Rusiei şi preşedintelui său Vladimir Putin. Acesta i-a cerut lui Putin să-şi retragă trupele din Ucraina, ameninţând că în caz contrar va lansa atacuri cibernetice împotriva principalelor site-uri guvernamentale ruseşti.

• Anumite bănci ruseşti, eliminate din sistemul internaţional Swift

Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană, împreună cu alţi parteneri occidentali, au convenit să excludă anumite bănci ruseşti din sistemul internaţional Swift, ca răspuns la invazia militară a Rusiei în Ucraina.

Un comunicat comun semnat de UE, Canada, Marea Britanie şi SUA precizează: "Ne-am angajat să ne asigurăm că anumite bănci ruseşti sunt eliminate din sistemul de mesagerie Swift. Aceste bănci vor fi deconectate de la sistemul financiar internaţional, iar capacitatea lor de a opera la nivel global va fi afectată".

Excluderea companiilor ruseşti, ale căror nume nu sunt menţionate în comunicat, din Societatea pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Mondiale (Swift) este rezultatul unor consultări intense între SUA şi ţările europene. Swift stă la baza sistemului financiar global şi este utilizat pentru transferuri de către 11.000 de bănci din 200 de ţări şi teritorii.

Pe de altă parte, aliaţii occidentali au mai au convenit să impună măsuri restrictive împotriva Băncii Centrale a Rusiei, ca să o împiedice să îşi folosească rezervele internaţionale pentru a submina impactul sancţiunilor.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: "Toate aceste măsuri vor afecta semnificativ capacitatea lui Putin de a-şi finanţa războiul. Acestea vor avea un efect de erodare a economiei. Putin a pornit pe o cale menită să distrugă Ucraina, dar ceea ce face, de fapt, este să distrugă şi viitorul propriei sale ţări".

În plus, ţările occidentale şi-au luat angajamentul sn acţioneze împotriva "persoanelor şi entităţilor care facilitează" rnzboiul din Ucraina şi activităţile dăunătoare ale guvernului rus. "Mai exact, ne angajăm să luăm măsuri pentru a limita vânzarea de cetăţenie - aşa-numitele paşapoarte de aur - care le permit ruşilor bogaţi conectaţi la guvernul rus să devină cetăţeni ai ţărilor noastre şi să obţină acces la sistemele noastre financiare", potrivit comunicatului.

O altă decizie luată la nivel european a fost interzicerea accesului oricărei aeronave ruseşti în spaţiul aerian al UE.

• Rusia îşi ameninţă cetăţenii că orice ajutor pentru un stat străin va fi considerat "înaltă trădare"

 Parchetul general al Rusiei a avertizat duminică cetăţenii că orice ajutor pentru un stat străin în timpul "operaţiunii militare speciale" în Ucraina, ordonată de preşedintele rus, Vladímir Putin, va fi catalogată drept "înaltă trădare", relatează agenţia EFE.

"Ajutorul financiar, tehnico-material, sub formă de consultanţă sau orice alt tip pentru un stat sau organizaţie străină sau reprezentaţii acestora, îndreptată împotriva securităţii Rusiei, va fi catalogat ca delict prevăzut în articolul 275 din Codul Penal rus (înaltă trădare)", a anunţat instituţia printr-un comunicat.

Potrivit sursei citate, este vorba despre un delict care prevede o condamnare cu privare de libertate de până la 20 de ani.

Parchetul general al Rusiei şi-a avertizat ieri cetăţenii că orice ajutor pentru un stat străin în timpul "operaţiunii militare speciale" în Ucraina, ordonată de preşedintele rus Vladímir Putin, va fi catalogată drept "înaltă trădare", relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

"Ajutorul financiar, tehnico-material, sub formă de consultanţă sau orice alt tip pentru un stat sau organizaţie străină sau reprezentaţii acestora, îndreptată împotriva securităţii Rusiei, va fi catalogat ca delict prevăzut în articolul 275 din Codul Penal rus (înaltă trădare)", a anunţat instituţia printr-un comunicat.

Potrivit sursei citate, este vorba despre un delict care prevede o condamnare cu privare de libertate de până la 20 de ani.

• Ucraina a intentat proces împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie

Ucraina a intentat un proces împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), instanţa supremă a ONU cu sediul la Haga, pentru intervenţia armată lansată la 24 februarie, a anunţat ieri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Acesta a scris pe Twitter: "Rusia trebuie să răspundă pentru manipularea conceptului de genocid pentru a justifica agresiunea. Cerem o decizie urgentă prin care să se ordone Rusiei să înceteze acum activitatea militară şi ne aşteptăm ca procesele să înceapă săptămâna viitoare".

Ucraina va dovedi în faţa unui tribunal corect că preşedintele rus Vladimir Putin este "principalul criminal de război" al secolului XXI, a declarat procurorul general Irina Venediktova, la televiziunea ucraineană, citată de Reuters.

• Joe Biden: "Preşedintele rus a comis o greşeală"

Preşedintele american Joe Biden a dat asigurări sâmbătă că NATO este "mai unită ca oricând" şi a subliniat că preşedintele rus Vladimir Putin a comis o greşeală atunci când a invadat Ucraina, transmite EFE, conform Agerpres.

În opinia lui Biden, Putin a crezut "că poate diviza NATO, creând o spărtură uriaşă prin care să poată trece", iar "asta nu s-a întâmplat". De aceea, consideră preşedintele american, cheia este să se continue coordonarea internaţională în faţa atacului militar rus asupra Ucrainei.

"Trebuie să rămânem aliniaţi cu restul aliaţilor noştri", a insistat liderul de la Casa Albă.

• Ucraina se deconectează de la reţeaua electrică a statului Belarus

Ucraina se deconectează de la reţeaua electrică a statului Belarus şi se va conecta la cea europeană, a declarat sâmbătă ministrul Energiei, transmite Reuters, conform news.ro.

Anterior, Ucraina a început să îşi testeze reţeaua de electricitate, în vederea deconectării de la reţeaua legată de Belarus şi alte state foste sovietice şi conectării la o reţea europeană.

Totodată, guvernul ucrainean le-a ordonat centralelor energetice să treacă la utilizarea de gaze naturale pentru a păstra rezervele strategice de cărbune, a declarat sâmbătă şeful celui mai mare producător privat de energie din ţară, DTEK.

• S&P a revizuit în scădere ratingul Rusiei la categoria "junk"

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dus, vineri, la o serie de acţiuni de credit, S&P revizuind în scădere ratingul Rusiei la categoria "junk" (nerecomandat pentru investiţii - n.r.). Totodată, Moody's a pus ratingul Rusiei sub revizuire, pentru o retrogradare la categoria "junk".

S&P a revizuit în scădere ratingul pentru creditele pe termen lung în valută ale Rusiei, de la "BBB minus" la "BB plus" (categoria "junk"), şi a avertizat că ar putea retrograda şi mai mult calificativul, după ce va avea informaţii detaliate privind efectele macroeconomice ale sancţiunilor.

În prezent, Rusia beneficiază de un rating de tip "investment grade" (recomandat pentru investiţii - n.r.) de la Moody's ("Baa3") şi Fitch ("BBB minus") deoarece are unul din cele mai scăzute niveluri ale datoriei din lume, de numai 20% din PIB, şi rezerve valutare de aproape 650 miliarde de dolari. O retrogradare ar duce ratingul Rusiei la categoria "junk".

• Banca Rusiei sprijină băncile supuse sancţiunilor

Banca Rusiei a anunţat vineri măsuri de sprijin pentru băncile ruseşti sancţionate de Statele Unite, din cauza invaziei Ucrainei.

"Banca Rusiei şi guvernul rus vor oferi întreaga asistenţă necesară băncilor sancţionate de statele occidentale, în special celor mai mari două bănci ale ţării, VTB şi Sberbank", a transmis instituţia într-un comunicat, conform AFP, informează Agerpres. Banca centrală a precizat: "Toate operaţiunile în ruble ale acestor bănci vor fi efectuate şi serviciile le vor fi furnizate tuturor clienţilor ca de obicei. Toate activele în devize străine ale clienţilor au fost de asemenea protejate şi pot fi eliberate în aceste devize".

Banca centrală a subliniat că "este pregătită să susţină băncile cu ruble şi cu devize străine" şi "să ia măsuri suplimentare pentru a asigura stabilitatea şi activităţile operaţionale ale băncilor", care au "o mare rezervă de soliditate".

Sberbank a dat asigurări joi că toate sistemele şi sucursalele sale continuă să funcţioneze normal, clienţii având acces deplin la toate activelor lor financiare. În schimb, VTB a anunţat că, din cauza sancţiunilor, utilizarea cardurilor sale bancare de tip Visa şi Mastercard în străinătate era imposibilă.

• Miliardarii ruşi au pierdut 39 de miliarde de dolari într-o singură zi

În mai puţin de 24 de ore după decizia lui Vladimir Putin de a ataca Ucraina, cei mai bogaţi oameni din Rusia au pierdut 39 de miliarde de dolari, mai mult decât cele 32 de miliarde de dolari pe care le-au pierdut de la începutul anului şi până miercuri, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

Pagubele provocate de atacarea Ucrainei se resimt asupra tuturor activelor. Indicele principal al bursei ruse, MOEX, s-a prăbuşit cu 33%, a cincea cea mai gravă cădere din istoria bursei locale, fiind pentru prima dată după "Lunea Neagră" din 1987, când un declin de o asemenea magnitudine a afectat o piaţă cu o valoare de peste 50 de miliarde de dolari.

Preşedintele gigantului petrolier Lukoil, Vaghit Alekperov, a suferit cel mai grav declin al averii sale. Într-o singură zi averea sa a scăzut cu aproape o treime, sau cu 6,2 miliarde dolari, până la 13 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Acţiunile Lukoil s-au prăbuşit cu aproape 33% în cursul zilei de joi.

Preşedintele producătorului de oţel Severstal, Alexei Mordaşov, a pierdut 4,2 miliarde de dolari în cursul zilei de joi, astfel că averea sa este de 23 de miliarde de dolari, iar Vladimir Potanin, preşedintele Norilsk Nickel şi cel mai bogat om din Rusia, a pierdut trei miliarde de dolari.

• Băncile din Rusia, excluse din sistemul financiar al Londrei

Premierul britanic Boris Johnson a anunţat în Parlament, la finele săptămânii trecute, că băncile din Rusia vor fi excluse din sistemul financiar al Londrei, transmite Reuters, conform Agerpres.

"Excludem total băncile ruseşti din sistemul financiar britanic, care este cel mai mare din Europa, oprindu-le accesul la lire sterline şi la plăţile prin casele de clearing din Regatul Unit", a declarat Johnson, adăugând că Statele Unite iau măsuri similare. Domnia sa a mai spus: "Totodată, le interzicem companiilor private şi de stat din Rusia să obţină fonduri de pe piaţa de capital britanică, vom interzice tranzacţiile lor cu titluri de valoare şi nu vom permite acordarea de împrumuturi către acele entităţi. Vom limita suma de bani pe care cetăţenii ruşi o vor putea depozita în conturile lor bancare din Marea Britanie".