ÎN LUNA MAI Ministerul Finanţelor plănuieşte să împrumute de pe piaţa internă 2,7 miliarde lei

Ministerul Finanţelor a împrumutat, în luna aprilie, 5,3 miliarde de lei de pe piaţa internă, de la bănci şi populaţie, iar pentru luna mai planul Finanţelor prevede împrumuturi de 2,73 miliarde de lei, inclusiv sesiunile suplimentare de oferte necompetitive. În ciuda faptului că bugetul a fost adoptat încă din debutul anului şi planul lunar a fost redus substanţial faţă de celelalte luni în aprilie (3,4 miliarde de lei), ceea ce a oferit vizibilitate băncilor, împrumuturile de la bănci în lei au fost extrem de slabe, fiind atrase doar 2 miliarde de lei în aprilie.

Împrumuturile slabe în lei - doar trei emisiuni de titluri de stat au fost suprasubscrise, iar alte trei au fost eşuate complet ceea ce arată un interes foarte mic pentru obligaţiunile emise de guvern - au fost compensate de o licitaţie în euro prin care Ministerul Finanţelor a atras 259,5 milioane de euro (aproape 1,3 miliarde de lei), iar contabilizarea ultimei emisiuni de titluri de stat Fidelis prin Bursa de Valori Bucureşti (BVB) finalizată în debutul lunii anterioare completează tabloul împrumuturilor din aprilie.

Perspectiva pentru împrumuturile statului continuă să fie una dificilă având în vedere aversiunea puternică la risc din pieţele internaţionale, deficitul public extrem de ridicat şi mai ales deficitul de lichiditate din piaţa bancară care în martie a fost de -10 miliarde de lei. Analiştii anticipează că sistemul bancar va rămâne într-o poziţie de deficit pentru întreg restul anului având în vedere angajamentele Băncii Naţionale a României (BNR) pentru un control ferm al lichidităţii, care este aşteptată să intervină punctual în piaţa doar în anumite momente de tensionare puternică.

Per total, împrumuturile contractate până în prezent de guvern, în acest an, se ridică la puţin peste 54 miliarde de lei.

Dobânzile de împrumut ale statului au continuat să crească şi să atingă noi maxime ale ultimilor 14 ani în ultimele săptămâni, costul pe 10 ani (RO10Y) atingând un nivel de 7,55% în piaţa secundară, care este foarte puţin lichidă. Per total, toată curba randamentelor la titlurile de stat în lei se află la un nivel de peste 6%, iar dobânda pe 10 ani este aşteptată să depăşească în curând 8% în condiţiile în care inflaţia este aşteptată să continue să crească.

De notat că creşterea dobânzilor, la deficitul imens pe care îl are România, grevează bugetul cu cheltuieli mari cu dobânzile în cazul în care nu se revizuieşte structura generală a cheltuielilor sau sistemul fiscal - în lipsa unei astfel de revizuiri îndatorarea generaţiilor viitoare va continua să se facă în mare parte pentru plata salariilor din sistemul public şi a pensiilor (inclusiv cele speciale) majorate în ultimii ani. Ziarul BURSA a scris în multiple rânduri în ultimele 15 luni despre tendinţa de creştere a dobânzilor şi despre grevarea bugetului cu cheltuieli mai mari cu dobânzile, care sunt estimate în acest an să depăşească 20 de miliarde de lei, cea mai mare sumă din istoria României.

În acelaşi timp, costurile de finanţare pentru mediul privat şi populaţie au urcat şi ele la noi maxime al ultimilor 10 ani, ROBOR la 3 luni crescând la 5,20%. Creşterea costului capitalului vine atât pe fondul inflaţiei galopante la nivel intern cât şi pe fondul semnalelor de la BNR şi alte bănci centrale importante privind continuarea de o manieră agresivă a majorărilor de dobânzi, în condiţiile în care inflaţia nu dă încă semne clare de încetinire, în ciuda dinamicii economice care dă semne de oboseală.

De notat că datele publicate recent de Banca Naţională a României arată că populaţia şi firmele (pe lângă Guvern) continuă să aibă apetit pentru credite în ciuda dobânzilor record - soldul creditului neguvernamental (firme private şi populaţie) a urcat cu 1,6% în martie în comparaţie cu februarie şi cu 15,7% în raport cu martie 2021. În acelaşi timp, soldul depozitelor neguvernamentale a scăzut cu un ritm lunar de 0,5% în martie (avans an/an de 11,1%), situaţie ce indică că va fi nevoie de dobânzi şi mai mari pentru stăvilirea inflaţiei.

Analiştii bancari anticipează la rândul lor că BNR va continua ciclul de majorare a dobânzilor şi va urca dobânda-cheie la un nivel de 4,50% în luna octombrie. Aceştia nu prognozează încă recesiune pentru ţara noastră, însă şi-au redus drastic, pe parcursul ultimelor 2-3 luni, estimările de creştere pentru economia României.

Per total, în 2022, guvernul preconiza înainte de majorarea actuală a dobânzilor un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar (5,8%) estimat (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică în 2022 şi ajung la un estimat de 68,4 miliarde de lei - acestea vor fi cel mai probabil revizuite în creştere la proxima rectificare bugetară.

Totodată, anul 2021 s-a încheiat per total cu împrumuturi de 104 miliarde de lei pentru România, sub necesarul brut de finanţare de aproape 137 miliarde de lei, dar asta în condiţiile în care în finalul lui 2020 s-a realizat o prefinanţare destul de mare. De asemenea, în 2021 deficitul bugetar la final de an a fost sub ţintă. Amintim că România a agreat cu partenerii europeni şi agenţiile de rating, sub procedura de deficit excesiv, revenirea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB la finalul lui 2024.

Trebuie menţionat că Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari - sume ce trebuie plătite către investitori - în august (circa 11 miliarde de lei) şi în ultimele două luni din an (cumulat aproximativ 19 miliarde de lei), scadenţe care trebuiesc refinanţate.