ÎN LUNA MARTIE BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară în valoare de 112 milioane de lei

Banca Naţională a României (BNR) a reintrat la cumpărare luna trecută pe piaţa secundară de obligaţiuni suverane şi a cumpărat titluri în lei în valoare de 112,7 milioane, potrivit statisticilor lunare publicate ieri de BNR. Achiziţiile din martie, primele după o pauză de şase luni, ridică stocul de titluri de stat în lei cumpărate de BNR din piaţa secundară la 5,4 miliarde de lei.

Operaţiunile, realizate în a doua săptămâna a lunii trecute, respectiv în zilele de 8 şi 9 martie, au venit după ce Ministerul Finanţelor a respins ofertele băncilor la o licitaţie de obligaţiuni din cauza costurilor de finanţare prea mari. Luna februarie în mod special a adus presiune pe randamentele de împrumut ale Guvernului. Randamentele suverane ale României, economie emergentă vulnerabilă la volatilitatea fluxurilor internaţionale de capital, au înregistrat o tendinţă ascendentă puternică în ultimele două luni în condiţiile în care investitorii au vândut, la nivel global, din deţinerile de obligaţiuni, pe fondul recalibrării aşteptărilor inflaţioniste şi a celor privind dinamica economiilor.

În minuta din ultimele trei şedinţe de politică monetară ale BNR nu s-a mai făcut nicio referire la posibile achiziţii de titluri de stat din piaţa secundară de către banca centrală, ceea ce a indicat că banca naţională va recurge la acest mecanism doar în situaţii mai extreme de deteriorare. În data de 11 februarie randamentul pe maturitatea 10 ani a României a atins un "bottom" la 2,66%, un nivel minim istoric. Ieri, RO10Y era cotat la 3,115%. BNR nu a publicat până în prezent structura portofoliului de titluri de stat, însă sursele Bloomberg arătau luna trecută că titlurile cumpărate de banca centrală au scadenţe în iulie 2025 şi ianuarie 2028.

Costurile de finanţare pentru datoria contractată sunt extrem de relevante în acest an şi în următorii în condiţiile în care România va înregistra deficite bugetare semnificative, de peste 3% din PIB, cel puţin până în 2024. În acest an Guvernul este programat să împrumute puţin sub 130 de miliarde de lei pentru deficitul bugetar şi rostogolirea datoriei.

De asemenea, luna martie a reprezentat prima lună din ultimele trei în care BNR a injectat lichiditate prin operaţiunile bilaterale repo după ce în ianuarie şi februarie lichiditatea din sistemul bancar a fost pe surplus. Raportul băncii naţionale arată că BNR a injectat în piaţă în luna martie, prin operaţiuni repo, suma de 2,26 miliarde de lei după ce în decembrie 2020 împrumuturile bilaterale de la BNR scăzuseră la 2,19 miliarde de lei în medie zilnică de la 2,6 miliarde de lei în noiembrie 2020. BNR realizează operaţiunile pentru a asigura lichiditatea necesară finanţării în bune condiţii a sectorului public, firmelor şi populaţiei.

Revenirea pe surplus a poziţiei de lichiditate în ianuarie a permis în debutul anului reducerea dobânzilor din piaţă şi scăderea randamentelor de împrumut ale statului, reduceri asistate de banca centrală prin scăderea dobânzilor în şedinţa din 15 ianuarie. Din 11 februarie însă costurile de finanţare ale statului au revenit pe o tendinţă de creştere în contextul recalibrării aşteptărilor privind evoluţia economică atât pe plan intern cât şi pe plan extern. Cotaţiile ROBOR au rămas totuşi la niveluri scăzute, ROBOR la 3 luni la 1,66% şi ROBOR la 6 luni la 1,71%.

Prin facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, pusă la dispoziţie de BNR băncilor care nu găsesc bani în piaţa interbancară şi au deficit la sfârşitul zilei, suma împrumutată în martie a fost de 637,6 milioane de lei, în creştere puternică de la 43,9 milioane de lei în februarie şi 79,4 milioane de lei în ianuarie.

Evoluţia nefavorabilă a lichidităţii s-a concentrat cel mai probabil în primele săptămâni ale lunii martie în condiţiile în care pe 22 martie a ajuns la scadenţă o obligaţiune a Ministerului Finanţelor de 9,1 miliarde de lei. Intervenţiile din martie ale BNR pentru a preveni deprecierea leului ar putea explica reducerea nivelului de lichiditate din sistemul bancar de luna trecută.

Maximul pe Lombard, unde dobânda este de 1,75% pentru bănci, a fost în octombrie, de 2,32 miliarde de lei. Al doilea maxim pe Lombard a fost în aprilie, lună în care împrumuturile de urgenţă acordate de BNR băncilor au fost de 1,64 miliarde de lei, iar cele prin repo de 13,6 miliarde de lei.

Totodată, sumele depuse la BNR de băncile cu exces de fonduri au continuat să scadă în a treia lună din 2021 după maximul ultimelor cel puţin 12 luni din ianuarie, la 908 milioane de lei de la 8,41 miliarde de lei. În februarie, sumele depuse la BNR de bănci au fost de 1,3 miliarde de lei.

Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 2,4 miliarde de lei în februarie, în scădere de la 8,3 miliarde de lei în ianuarie. În ultimele două luni din 2020, deficitul de lichiditate al sistemului bancar faţă de BNR rămăsese constant la circa -0,6 miliarde de lei.

Horia Braun Erdei, directorul general al Erste Asset Management, arăta recent că scadenţa de 9 miliarde lei de pe 22 martie, alături de execuţia bugetară care a rămas laxă la începutul anului - creştere a deficitului la 2 luni cu 0,35 puncte procentuale din PIB - au susţinut revenirea probabilă a excesului de lichiditate pe piaţa interbancară locală în finalul lunii.

"Privind în viitor, perspectivele menţinerii acestui exces de lichiditate depind în mare măsură de confluenţa dintre intrările de capital străin în România şi măsurile de politică monetară şi fiscală adoptate de autorităţi. În acest moment, primele sunt nefavorabile pe termen scurt, dar s-ar putea îmbunătăţi pe termen mediu, în vreme ce cele din urmă par a fi relativ neutre, în asteptarea noilor evoluţii ale pandemiei şi ale cresterii economice, respectiv, în cazul BNR, ale ratei inflaţiei. Şi în cazul acestor evoluţii, provocările mai mari par să fie localizate în următoarele câteva luni, în vreme ce perspectiva pentru cea de-a doua jumătate a anului ar putea fi una îmbunătăţită", arăta Horia Braun Erdei.