ÎN MARTIE Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă 3 miliarde lei

Ministerul de Finanţe a împrumutat în luna martie 3 miliarde de lei şi 230 de milioane de euro de pe piaţa internă, sub volumul programat pentru a treia lună din an. În lei, statul s-a împrumutat cu 23% mai puţin faţă de volumul programat pe fondul turbulenţelor din pieţele financiare internaţionale care au dus în general la creşterea costurilor de finanţare. În februarie statul a atras 6,8 miliarde de lei şi 1,2 miliarde de euro, mai mult decât programaseră cu 30%, la fel ca în ianuarie când a împrumutat 7,4 miliarde de lei de pe piaţa internă, cu 44% peste valorile din prospectele licitaţiilor de titluri de stat.

Lichiditatea din sistemul bancar ar trebui să se fi îmbunătăţit în finalul lunii martie, în condiţiile în care pe 22 martie a ajuns la scadenţă o obligaţiune a Ministerului de Finanţe de 9,1 miliarde lei. Lichiditatea mai bună ar trebui să sprijine licitaţiile din aprilie ale Finanţelor, care au programat pentru această lună împrumuturi de pe piaţa internă de 4,5 miliarde de lei. Statul mai are scadenţe mari în iunie, undeva la 10 miliarde de lei, şi în luna octombrie, undeva la 9 miliarde de lei.

Împrumuturile sunt contractate pentru finanţarea deficitului bugetar estimat la 80 de miliarde de lei (7,16% din PIB) şi pentru refinanţarea datoriei publice. Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că în 2020 datoria publică a urcat cu 12,4 puncte procentuale, la 47,7% din PIB, evoluţie influenţată atât de nevoia mai mare de finanţare cât şi de contracţia PIB din 2020. Anul trecut, Ministerul Finanţelor a împrumutat 149 miliarde de lei, din care deficitul a fost de aproape 102 miliarde de lei şi restul sume pentru refinanţarea datoriei. Ca valoare, datoria publică la decembrie 2020 se ridica la 498,3 miliarde de lei, din care cea mai mare parte era datorie pe termen mediu şi lung, respectiv 480,9 miliarde de lei.

De menţionat că Ministerul Finanţelor a început finanţarea deficitului bugetar (sumele ce trebuie împrumutate pentru a efectua toate plăţile din buget, din care mai bine din două treimi sunt salarii şi sporuri - sporurile sunt de 27 miliarde de lei - din sistemul bugetar şi pensii) încă din noiembrie 2020, ceea ce înseamnă că o bună parte din necesarul de finanţare din acest an a fost deja asigurat.

Finanţarea din timp a necesarului de finanţare se dovedeşte o decizie bună nu doar din perspectiva administrării riscului de finanţare, dar şi din perspectiva costurilor care au început să crească după ce au atins în 11 februarie un minim istoric. Rata de dobândă pe 10 ani a României a crescut cu aproape 50 de puncte de bază în ultima lună şi jumătate, situându-se ieri la 3,115%.

Este de asemenea de aşteptat ca Ministerul Finanţelor să iasă în curând pe piaţa globală de datorie în condiţiile în care a lipsit de pe această piaţă în primul trimestru din acest an întocmai din cauza majorării costurilor de finanţare la nivel global şi deci din cauza creşterea randamentelor la titlurile emise în euro (eurobonduri) de România. În anii trecuţi Ministerul de Finanţe ţinea cel puţin o licitaţie de eurobonduri în primul trimestru din acest an.

Ministerul Finanţelor are în plan emiterea de euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 11 miliarde euro în perioada aprilie 2021 - aprilie 2022.