Proiectul Phare de Twinning pe politică de concurenţă şi ajutoare de stat a fost lansat, ieri, în prezenţa oficialilor români, ai Italiei şi Marii Britanii. Programul de Twinning înseamnă o colaborare mai strânsă la nivelul ţărilor membre UE, prin care cel cu mai multă experienţă îl ajută pe cel mai puţin experimentat. În acest caz, partenerii sunt: Italia, în calitate de partener principal, Marea Britanie, partenerul secundar, şi România, prin Consiliul Concurenţei, beneficiarul proiectului.
Mihai Berinde, preşedintele Consiliului Concurenţei, a mărturisit că odată cu intrarea în UE au apărut noi provocări şi atribuţii la nivelul instituţiei pe care o conduce: crearea unei culturi a concurenţei, acordarea de consultanţă furnizorilor de ajutoare de stat sau soluţionarea cazurilor complexe care depăşesc teritoriul naţional. Consiliul Concurenţei va pune accent pe coordonarea ajutoarelor de stat cu obiectivele strategiei de la Lisabona şi pe continuarea măsurilor antitrust.
În calitate de şef al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Excelenţa Sa domnul Donato Chiarini nu a ezitat să amintească celor prezenţi că în Raportul de Monitorizare există o clauză de salvgardare referitoare la piaţa internă.
Excelenţa Sa domnul Robin Barnett, Ambasadorul Marii Britanii în România, a atras atenţia că de la 1 ianuarie 2007 regulile jocului s-au schimbat, iar "Comisia Europeană din Bruxelles are ultimul cuvânt în numeroase domenii".
Italia, principalul partener comercial al ţării noastre, cu peste 20.000 de cetăţeni care fac afaceri în România, a fost foarte activă în proiectele de twinning şi va continua să o facă, ne-a asigurat Cristiano Gallo, Prim-Consilier la Ambasada Italiei.
Liderul de proiect, Alberto Heimler, director în cadrul Autorităţii Italiene de Concurenţă, a adus la cunoştinţă că ţara noastră, alături de Mexic, are cea mai aspră legislaţie şi reguli aşa de stricte în ceea ce priveşte concurenţa şi antitrustul.
Cu toate că, aşa cum a spus Graham Branton, coordonatorul britanic al proiectului, nu există în nicio ţară din lume mai mult de 25 de persoane care să înţeleagă regulile concurenţei, trebuie ca autorităţile române să informeze populaţia în legătură cu ceea ce înseamnă ele. Oficialul britanic a mai subliniat că ţara noastră mai are nevoie de specialişti în acest domeniu şi de un sistem bine pus la punct în ceea ce priveşte ajutoarele de stat.
Toţi cei prezenţi şi-au exprimat optimismul în legătură cu viitorul politicii de concurenţă din România, dar cu condiţia ca să existe o aplicare continuă în toate regiunile.