ÎN PRIMELE ZECE LUNI Investiţiile străine directe s-au redus la jumătate

Investiţiile străine directe au scăzut la jumătate, în primele zece luni ale anului, în timp ce datoria externă a ţării noastre a ajuns la circa 75 miliarde de euro.

Investiţiile străine directe au coborât, în perioada ianuarie-octombrie, cu 43,8%, la 1,3 miliarde de euro, comparativ cu aceeaşi peri-oadă a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Participaţiile la capital consolidate cu pierdere netă au însumat 905 milioane de euro, iar creditele intra-grup au ajuns la nivelul de 403 milioane de euro, potrivit BNR.

Investitorii străini s-au plâns în mai multe rânduri de faptul că accesul redus la autorităţile autohtone determină unele companii străine să investească în alte pieţe, care nu oferă avantaje mai multe decât România, dar unde Guvernele au o deschidere mai mare pentru dialog.

Anca Harasim, director executiv al AmCham, a precizat recent că a existat un investitor străin care a dorit să se extindă în România, dar până la urmă a ales Polonia pentru că autorităţile din Polonia au fost mai deschise, s-au întâlnit cu ei, au putut să le prezinte proiectele lor, au arătat mai multă disponibilitate. "Accesul redus la primul-ministru, la miniştri face ca unii investitori să meargă pe alte pieţe", a mai precizat doamna Harasim.

Analiştii sunt de părere că reducerea investiţiilor străine directe vine pe fondul crizei de pe plan extern.

Analistul Ionel Blănculescu ne-a declarat că, într-o situaţie de criză este normal ca investiţiile să scadă.

Domnia sa ne-a precizat: "Inves-tiţiile scad şi vor continua să scadă. În situaţiile de criză, investitorii îşi consolidează afacerile, nu se extind".

De aceeaşi părere este şi analis-tul Dragoş Cabat, care ne-a declarat că scăderea investiţiilor străine directe vine pe fondul crizei de pe plan extern. În plus, creşterea economică ar putea încetini anul viitor ca urmare a reducerii investiţiilor, potrivit domniei sale.

În timp ce investiţiile străine directe au scăzut, datoria externă pe termen mediu şi lung a crescut, în primele zece ale anului, atingând nivelul de 74,8 miliarde euro (77,2% din total datorie externă), în creştere cu 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat, în perioada analizată, nivelul de 22,1 miliarde euro (22,8% din total datorie externă), mai mare cu 13,2% faţă de sfârşitul primelor zece luni din 2010.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 25,7%, în perioada ianuarie-octombrie, comparativ cu 33,4% în perioada similară a anului trecut.

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4,09 miliarde de euro, în perioada ianuarie-octombrie, cu 9,5% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal datorită reducerii deficitului balanţei comerciale cu 12,7%, potrivit datelor BNR. Deficitul de cont curent a fost finanţat în proporţie de 31,9% prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România.

Deficitul comercial a scăzut, în ianuarie-octombrie, la 4,1 miliarde de euro, de la 4,8 miliarde de euro, în aceeaşi perioadă din 2010. Exporturile FOB au totalizat 37,5 miliarde de euro, iar importurile FOB au însumat 41,7 miliarde de euro.

În privinţa serviciilor, soldul negativ a ajuns la 628 milioane de euro, în ianuarie-octombrie, faţă de 547 milioane de euro, în aceeaşi perioadă din 2010.

Soldul balanţei comerciale, în scădere cu 63,6 milioane de euro

Soldul balanţei comerciale a ajuns, la valoarea de 7,68 miliarde euro, după primele zece luni ale anului, în scădere cu 63,6 milioane euro, faţă de perioada similară din 2010, potrivit datelor Ministerului Economiei.

Exporturile FOB au ajuns, la finele perioadei ianuarie-octombrie, la 37,6 miliarde de euro, în creştere cu 23,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010. Volumul importurilor a fost, în perioada analizată, de 45,28 miliarde euro, în urcare cu 18,5%, faţă de primele zece luni ale anului trecut.

Exporturile noastre au înregistrat, în luna octombrie, valoarea de 4,1 miliarde euro, în urcare cu 16,2% faţă de octombrie 2010. Importurile CIF, aferente lunii octombrie, s-au cifrat la 4,8 miliarde euro, cu 14% mai mult faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Ritmul de creştere al exporturilor a fost, în primele trei trimestre, mai ridicat în ţările din afara Uniunii Europene (UE), de 29,3%, în timp ce în ţările membre ale UE ritmul de creştere a fost de 21,2%.

"Această valoare, menţinută pentru o perioadă lungă de timp (peste 2 ani) constituie o dinamică record, ce nu a mai fost atinsă în domeniul relaţiilor comerciale externe în ultimii 20 de ani", se arată în comunicatul Ministerului Economiei.

Ţările către care au crescut exporturile sunt Canada (70,36%), Statele Unite ale Americii (49,84%), Brazilia (111,52%), Federaţia Rusă (28,31%), Ucraina (61,44%), Turcia (10,91%).

Există o serie de alte ţări, cu o creştere de peste 50% a exporturilor: Kazahstan (57,99%), Kosovo (62,6%), Africa de Sud (79,66%), Emiratele Arabe Unite (101,49%), Arabia Saudită (164,83%), Iordania (122,0%), Tunisia (108,83%), Irak (78,77%), Afganistan (188,28%), Singapore (96,85%).

Orientarea geografică a importurilor nu a înregistrat o modificare majoră, pe primele cinci locuri aflându-se Germania, Italia, Ungaria, Franţa, şi China cu peste 45% din importuri, Federaţia Rusă, important furnizor de materii prime, care reprezintă circa 5% din importuri.