ÎN PRIMUL TRIMESTRU AL ACESTUI AN, FAŢĂ DE ACEEAŞI PERIOADĂ DIN 2016 BNR: Profitul sistemului bancar a crescut la 1,237 miliarde lei

Profitul sistemului bancar a crescut la 1,237 miliarde lei, în primul trimestru al anului în curs faţă de aceeaşi perioadă din 2016, când acesta a fost de circa 1,16 miliarde lei, potrivit cifrelor pe care ni le-au transmis reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR).

Bancherii au continuat să vândă credite neperformante (NPL) şi vor continua acest proces, în vederea curăţirii bilanţurilor. Astfel, rata NPL a scăzut la 9,36%, de la 13,52% - în primul trimestru al anului trecut. Reprezentanţii sistemului bancar şi şefii BNR au anunţat, în ultima perioadă, că intenţionează să aducă rata NPL la 6% - nivelul mediu european.

Cifrele BNR indică o rată a rentabilităţii activelor (ROA) de 1,26% şi un total al activelor nete de 393,7 miliarde lei.

Banca Centrală a luat în considerare un număr de 37 de instituţii financiare (bănci, sucursalele băncilor străine şi Creditcoop), opt dintre acestea fiind sucursale ale băncilor cu capital străin.

Cele 37 de societăţi bancare au înregistrat, anul trecut, un profit total de peste 433 de milioane de lei, adică în jur de 960 de milioane de euro, faţă de puţin peste 1 miliard de euro - profitul băncilor din 2015.

Conform datelor BNR, 91,4% din totalul activelor bancare sunt active cu capital privat, ponderea celor cu capital străin fiind de 90,9% din total.

Indicatorul de solvabilitate a băncilor, care trebuie să fie cel puţin 8%, se ridică la 19,8%, în uşoară creştere faţă de nivelul de la finalul anului trecut.

Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a menţionat, marţi, în cadrul Forumului Pieţei Financiare, că sistemul bancar are o stabilitate structurală avansată: "Nivel mare de capital de aproape 20%, nivel mare spre foarte mare de lichiditate, indicatori de neperformanţă în scădere la 9,6%, cu obiectivul pentru acest indicator să ajungem la nivelul mediu european de 6%. În acelaşi timp, se simte deja o sincronizare a ciclului economic cu cel de finanţare, chiar dacă încă timid".

• Sergiu Oprescu: "Pentru o bunăstare economică mai mare, rolul pieţelor financiare este nu numai critic, dar şi esenţial"

Sergiu Oprescu a subliniat că, în momentul în care Uniunea Europeană îşi defineşte obiectivele strategice pentru planul Europa 2020 şi îşi propune trei priorităţi - să devină o economie inteligentă, durabilă, şi favorabilă incluziunii -, România, la rândul său, ar trebui să-şi calculeze cadenţa paşilor şi să-şi definească propriul său "plan de zbor", astfel încât să realizăm progrese în planul Convergenţei economice.

Şeful ARB a continuat: "Acest plan de zbor ar trebui să prevadă şi «culoarul de zbor», cu alte cuvinte optimizarea rutei astfel încât să ne atingem obiectivul cu costuri minime, dar şi «altitudinea de zbor», astfel încât să ajungem la destinaţie fără riscuri semnificative. Acest plan de zbor ar trebui minuţios dezbătut în societate, pentru că fiecare sector economic, fiecare instituţie are cumva un rol în executarea optimă a acestui plan.

În mod evident, aşa cum am anunţat, în acest zbor al convergentei spre o nouă destinaţie de bunăstare economică mai mare (...), rolul pieţelor financiare este nu numai critic, dar şi esenţial. Cu alte cuvinte, fără o bună funcţionare a pieţelor financiare, acest plan are puţine şanse de reuşită".

În opinia domnului Oprescu, o bună funcţionare a pieţelor financiare înseamnă o bună intermediere financiară, adică alocarea capitalului în condiţii de risc scăzut între cei care economisesc şi cei care au nevoie de capital pentru a se dezvolta, a câştiga noi pieţe sau a-şi creşte nivelul de trai şi educaţie prin consum sau investiţii personale, fără să fie scăpat din vedere obiectivul creşterii incluziunii financiare.

Intermedierea financiară a sistemului nostru bancar se află la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană (29%), după ce, în 2008, creditul neguvernamental era la 40% din PIB. Ca să ajungem din nou la acest grad de intermediere financiară, ar trebui să adoptăm o viteză de parcurs mai mare decât cea a grupului pe care îl urmărim, a menţionat Sergiu Oprescu, adăugând: "Dacă ne uităm la capacitatea sistemului bancar, pentru a deservi această creştere de intermediere financiară, atunci putem spune că suntem pregătiţi: avem unul din cele mai bine capitalizate sisteme bancare din UE şi, în mod cert, cu 40% lichiditate imediată avem cel mai lichid sistem bancar din Uniunea Europeană". În acelaşi timp, trebuie să ne preocupăm de fluidizarea creditării, creând produse şi programe de creditare şi garantare bine proiectate.

În opinia şefului ARB, oportunităţile pe care le avem vin, în general, din zona în care astăzi "am putea spune că avem un handicap", respectiv incluziunea financiară (doar 60% în România în comparaţie cu peste 90% la nivel european), agenda digitală (ultimul loc în Europa pe baza indicelui DESI, dar cu un loc doi pe conectivitate) şi educaţia financiară, unde ocupăm ultimul loc în Europa 28.