Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2021 s-a încheiat cu un deficit de 80,0 mld lei (6,72% din PIB) în scădere faţă de deficitul de 101,8 mld lei (9,61% din PIB) înregistrat în anul 2020, conform datelor transmise astăzi de Ministerul Finanţelor Publice.
Evoluţia deficitului bugetar în 2021 a fost determinată de: (i) creşterea veniturilor bugetare cu 1,4 puncte procentuale din PIB (an/an), influenţată preponderent de dinamica încasărilor din TVA şi impozit pe profit; (ii) reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,5 puncte procentuale din PIB (an/an), în principal ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile şi cu asistenţa socială.
Totodată, în perioada ianuarie-decembrie 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 6,1 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 14,76 mld lei.
Potrivit Ministerului Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat au însumat 379,61 mld lei în anul 2021, cu 17,7% peste nivelul încasat în 2020. Această evoluţie favorabilă a fost influenţată atât de încasările reduse din anul anterior - ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificaţii şi scutiri), cât şi de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parţială a unor categorii de venituri (TVA, contribuţii de asigurări, impozit pe venit şi profit). Totodată, cele mai pronunţate creşteri nominale se remarcă în cazul TVA şi contribuţiilor de asigurări.
Încasările din impozitul pe salarii çi venit au totalizat 28,02 mld lei în 2021, consemnând o creştere de 15,1% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+38,6%), impozitul pe dividende (+32,0%), respectiv Declaraţia unică (+18,8%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 10,8% - dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8%1.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 127,49 mld lei în anul 2021, în creştere cu 13,6% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi a fost influenţată atât de baza redusă, cât şi de recuperarea parţială a contribuţiilor amânate la plată în anul anterior, se precizează în document.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 20,04 mld lei în 2021, în creştere cu 25,4% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă - încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici2, cu o dinamică pozitivă de 28,4% (an/an).
Încasările nete din TVA3 au înregistrat 79,35 mld lei în 2021, în creştere cu 30,5% (an/an). În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 24,34 mld lei anul trecut, cu 13,2% (+2,83 mld. lei) peste nivelul înregistrat în 2020. Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată de baza redusă aferentă anului anterior - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, de recuperarea parţială a TVA amânat la plată în 2020, respectiv de redresarea bazei macroeconomice relevante (cu precădere consumul privat).
Potrivit MF, veniturile din accize au însumat 34,48 mld lei în anul 2021, în creştere cu 12,3% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 13,6% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice - determinată preponderent de normalizarea consumului de carburanţi faţă de anul anterior, respectiv un avans de 9,4% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susţinut şi de majorarea accizei la ţigarete.
De asemenea, veniturile nefiscale au însumat 26,15 mld lei în 2021, înregistrând o creştere de 6,6% (an/an), susţinută şi de dinamica veniturilor din concesiuni şi închirieri (+16,7%), respectiv dividende distribuite de companiile de stat (+4,4% an/an). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate çi donaţii au totalizat 38,41 mld lei în anul 2021, în creştere cu 14,5% (an/an), se precizează în document.
Conform MF, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 459,63 mld lei au crescut în termeni nominali cu 8,3% faţă de anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o scădere cu 1,5 puncte procentuale de la 40,1% din PIB în anul 2020 la 38,6% din PIB în anul 2021.
La finele anului 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 6,1 mld lei mai mari faţă de 2020, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 14,76 mld lei.
Cheltuielile de personal au însumat 111,91 mld lei, în creştere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,4% din PIB, cu 1,0 puncte procentuale mai puţin faţă de anul anterior.
Cheltuielile cu bunuri çi servicii au fost 64,04 mld lei, în creştere cu 12,2% comparativ cu anul precedent. O creştere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 21,1% faţă de anul precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 11,4%. In principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 7,85 mld lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 147,25 mld lei în creştere cu 6,3% comparativ cu anul precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aprox. 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.
''Totodată, se continuă plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19'', precizează Ministerul Finanţelor. Astfel, până la sfârşitul lunii decembrie, s-au plătit pe măsuri active 2.026,79 mil lei, respectiv 670,82 mil lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 194,104 milioane lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 526,59 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 87,46 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 547,81 milioane lei îndemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.
Conform Ministerului Finanţelor, cheltuielile cu subvenţiile au fost de 8,65 mld lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Alte cheltuieli au fost de 8,32 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 41,57 mld lei, cu 18,4% mai mari comparativ cu anul 2020.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 59,27 mld lei, în creştere cu 11,5% comparativ cu anul precedent când au fost în valoare de 53,17 mld lei. De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 48,1% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe anul 2021, cu 6,92 mld lei mai mari faţă de anul precedent.
De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 359,46 milioane lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2, se arată în document.
1. fără titlu
(mesaj trimis de mircea în data de 28.01.2022, 18:56)
Dupa toate prezentarile facute...ce-am putea zice !! Vrem nu vrem trebuie sa laudam Guvernarea Catu.Nu ???Trebuie sa fim realisti. Ce trebuie insa acum rezolvat pentru societate este degringolada aceasta de preturi la energie si gaze si nu in ultimul rand restructurarea de urgenta a personalului si punerea pe functii a unor oameni competenti mai ales in Institutiile si Ministerele care au tangenta cu absorbtia acelor fonduri acordate de UE.Sutem cea mai slaba tara din UE privind demersurile care trebuie facute in vederea absorbtiei acestor fonduri... PS Auzi pe la TV. ca sunt anumite componente din PNRR care trebuiau folosite pana acum ... si nimeni nu cunoste de aceasta situatie. Cand auzi asa ceva..parca iti vine sa inpusti pe cineva. E o crima sa-ti dea cineva bani si TU sa nu stii......Zau chiar asa de prosti si incompetenti sa fim ???
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2022, 22:13)
Tu chiar nu ai realizat că scăderea deficitului bugetar (care a rămas totuși uriaș) e cauzată de inflația de 20% a bunurilor de strictă necesitate? Ai avut practic, creșterea prețului combustibilului, a mâncării, a energiei și a gazului cu 20% (creșterea babană la energie încă nu se reflectă complet).
Practic inflația galopantă a generat creșterea veniturilor bugetare pe spinarea omului de rând care a sărăcit!!!
Explozia prețului la energie/gaz se datorează în pare incompetenței și trădării guvernului Cuțu PNL-USR care a eliminat plafornarea prețului la energie/gaz și a închis și tăiat la fier vechi 10% din capacitatea de producție de energie din România. Iar efectele scumpirilor la energie/gaz abia încep să se vadă: colapsul industriei: Azomureș, Alro sunt pe chituci. Se pregătește Sidex. Pe lângă asta, tot imbecilitatea guvernului Cuțu a crescut deficitul bugetar prin măsurile pandemice imbecile: oprirea accesului celor fără certificat din Oct, în magazine/clădirile administrației publice a pus frână consumului, a sporit evaziunea fiscală și a făcut milioane de români să se întrebe dacă mai are sens să plătească taxe! Fără introducerea certificatului nazi, deficitul bugetar era în jur de 5,5%!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2022, 22:56)
Bravo pentru comentariu.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2022, 17:11)
Ba, propagandistule de serviciu.
Dar tot Catu afost iin America sau Turcia. In tarile din Ue tot Catu a guvernat?
Sau Rusii tai iubiti au redus cantitatea de gaz catre Europa si au marit pretul?
Stai linistit ca nu sunt fan Catu si ai dreptate cu inflatia, dar nu este vina lui Catu pentru pretul energiei.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2022, 07:38)
Dupa anul 2020,care a fost cu oprirea temporara a unor societati,e normal ca anul 2021 sa fie cu crestere .De ce nu s-a comparat cu 2019?Era mai concludent.Sa se vada scaderile?