Încă un pas în cazul Andriciuc

Justiţia noastră a mai făcut un pas în cazul Andriciuc deschis împotriva Băncii Româneşti.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care ar trebui să se pronunţe pe admisibilitatea recursului făcut de debitor după ce acesta a pierdut la Curtea de Apel Oradea în faţa băncii, a decis ca părţile să depună în scris un punct de vedere pe subiect, pentru a se putea stabili dacă recursul formulat este admisibil sau nu, potrivit informaţiilor disponibile.

Decizia ÎCCJ vine după ce, în ultima parte a anului trecut, Curtea de Apel Oradea a trântit cazul Andriciuc, ce vizează îngheţarea cursului CHF într-un dosar de credit în franci elveţieni (CHF) şi asupra căruia s-a exprimat inclusiv Curtea Europeană de Jus­tiţie (CJUE). Astfel, Instanţa noastră a decis să dea câştig de cauză instituţiei financiare în cazul invocat, recent, de mai bine de zece ori de către Curtea Supremă din Spania într-un dosar pe yeni japonezi, din care a fost eliminată clauza de risc valutar, din cauza lipsei de informare.

Avocatul Gheorghe Piperea ne-a explicat, recent, că anularea clauzei de risc valutar înseamnă, practic, revenirea la condiţiile iniţiale, valabile la încheierea contractului - împrumutatul nemaisuportând riscul de curs valutar - adică îngheţarea sumei datorate la valoarea, în euro, de la data acordării creditului.

În speţa Andriciuc, de la Oradea, CJUE spune că băncile trebuie să prezinte, în contractele de credit, posibilele variaţii ale cursurilor de schimb valutar şi riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină. Informaţiile instituţiilor bancare trebuie să privească nu numai posibilitatea aprecierii sau a deprecierii valutei în care a fost contractat împrumutul, ci şi impactul pe care fluctuaţiile cursului de schimb valutar şi o majorare a ratei dobânzii la împrumuturile în moneda străină îl au asupra împrumutului, conform CJUE. Foarte dure sunt şi aprecierile CJUE referitoare la faptul că dezechilibrele într-un contract de credit în valută, chiar dacă sunt verificate la momentul încheierii contractului, totuşi ele apar ulterior.

Cazul Andriciuc versus Banca Românească a mai fost dat ca exemplu, de patru ori, de Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) într-o speţă pe franci elveţieni (CHF) în care instanţa maghiară a adresat întrebări CJUE pe marginea unui caz deschis de către un debitor din Ungaria împotriva Erste Bank Hungary Zrt. Acesta are ca obiect clauzele considerate a fi abuzive dintr-un contract de împrumut în moneda elveţiană, ratele fiind rambursate în forinţi.

Referitor la răspunsurile CJUE în această speţă, formulate la finalul lunii februarie, avocatul Gheorghe Piperea, apărătorul clientului în cazul Andriciuc, ne-a precizat: "CJUE susţine că, de vreme ce plata se face în forinţi, la cursul de schimb din data plăţii (care este, prin definiţie, variabil şi imprevizibil), înseamnă că «preţul» contractului, stabilit în CHF, este doar provizoriu şi nu precis, determinat/determinabil. De aici concluzia că acea clauză relativă la expresia în CHF şi plata în forinţi, la cursul zilei, nu este clară şi nici inteligibilă. Şi dacă împrumutul ar fi plătit în CHF, tot trebuie ca debitorul să îi procure, la cursul zilei. Ceea ce înseamnă că niciodată nu va şti cu exactitate care este suma lunară de plată. Nu putea preconiza această valoare la momentul încheierii contractului. În aceste condiţii, argumentul cu nominalismul monetar pică. De vreme ce Curtea spune că suma de plată este provizorie, iar nominalismul spune că este exactă suma de plată, înseamnă că nominalismul nu mai este valabil. În plus, trag concluzia că un contract cu un asemenea preţ provizoriu nu mai este comutativ, ci aleatoriu, ceea ce este interzis în jurisprudenţa CJUE şi chiar şi a noastră".

În opinia avocatului Piperea, aceas­tă decizie a CJUE poate fi utilizată în doarele deschise la noi pe îngheţarea cursului CHF.

CJUE a adus ca exemplu cazul Andriciuc şi într-un caz deschis în Spania. Instanţa spaniolă consideră, printre altele, că, deşi consumatorul mediu poate să prevadă riscul unei anumite creşteri a cursului de schimb fără să necesite informaţii speciale, totuşi nu se întâmplă acelaşi lucru cu alte riscuri asociate contractului ipotecar în cauză. Decizia pronunţată de CJUE în dosarul Andriciuc reprezintă un mare avantaj pentru debitorii spanioli, ne-a precizat Patricia Suarez Ramírez, preşedintele Asociaţiei Consumatorilor Financiari din Spania (ASUFIN), în cadrul unui răspuns transmis, anul trecut, ziarului BURSA. Patricia Suarez Ramírez ne-a declarat: "Vestea referitoare la decizia CJUE pentru cazul din România (n.r. cauza Andriciuc versus Banca Românească) a fost un mare avantaj pentru noi".

În finalul motivării elaborate de instanţa din Spania se arată că sentinţa va fi notificată părţilor şi inserată în "colecţia legislativă", care este similară Monitorului Oficial de la noi, conform specialiştilor, urmând să facă parte din jurisprudenţa spaniolă, iar instanţele inferioare Curţii Supreme fiind obligate să aplice principiul care stă la baza acestei decizii.

În opinia avocatului Gheorghe Piperea, judecătorii de la noi riscă să fie excluşi din magistratură, pentru că nu aplică deciziile Curţii Europene de Justiţie.