Încep să se contureze costurile introducerii euro

• Mugur Isărescu precizează: "Ca să trăim ca în UE trebuie să muncim ca în UE. Dar pînă să trăim ca în UE este posibil să trăim mai prost ca pînă acum"

Ţara noastră ar putea să amîne şi data fixată deja (2014) de trecere la moneda europeană, dacă nu vom fi suficient pregătiţi, a declarat ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul celei de-a XIII-a ediţii a simpozionului de istorie şi civilizaţie bancară "Cristian Popişteanu". Aceasta în condiţiile în care populaţia pare că îşi doreşte de pe acum trecerea la euro: "Dacă s-ar face un sondaj, ar reieşi că circa 70% dintre români vor să fie adoptată moneda euro", este de părere Mugur Isărescu.

În plus, guvernatorul BNR atrage atenţia că introducerea monedei europene presupune şi o serie de costuri, printre care, în special, alinierea preţurilor la cele europene. Domnul Isărescu a dat clasicul exemplu al pîinii, care este de şase ori mai ieftină la noi decît în străinătate şi care ar însemna un şoc în cazul în care preţul ar fi adus la nivelul celui european.

Alte costuri ale adoptării euro provin din faptul că se va pierde independenţa politicii monetare, ceea ce se reflectă în volatilitate macroeconomică. În plus, ne vom confrunta cu o deschidere totală la concurenţa din UE.

În acest caz, cea mai bună soluţie ar fi creşterea competitivităţii economiei noastre. Însă, a subliniat Florian Libocor, analist BRD, ţara noastră a obţinut statutul de economie funcţională, nu şi competitivă. Ori, spune analistul BRD, un grad ridicat de competitivitate înseamnă să intrăm în UE ca furnizori, nu consumatori.

Adoptarea monedei unice europene are însă şi aspecte pozitive. Printre beneficiile enumerate de guvernatorul BNR se numără reducerea riscului macroeconomic şi integrarea pieţelor financiare. În acelaşi timp, sînt eliminate costul de tranzacţionare şi riscul valutar, ceea ce duce la dezvoltarea comerţului exterior. În plus, se vor reduce dobînzile, ceea ce va determina creşterea investiţiilor, care vor antrena creşterea productivităţii factorilor de producţie. Rezultatul este o convergenţă reală.

Guvernatorul BNR a avertizat, însă, că este posibil ca în urma integrării să se "alinieze" şi creşterea economică la cea din UE şi să nu mai fie de 7%, ci de 2%. Mugur Isărescu precizează: "Ca să trăim ca în UE trebuie să muncim ca în UE. Dar pînă să trăim ca în UE este posibil să trăim mai prost ca pînă acum".

Concret, nu ştim ce se va întîmpla după integrare. Nici măcar guvernatorul BNR nu poate să spună clar ce se va întîmpla.

Mugur Isărescu a evidenţiat doar cîteva direcţii pentru perioada 2007-2009. Prima dintre ele este continuarea procesului de scădere a inflaţiei (cu 1,5 puncte procentuale peste cei mai performanţi trei membri ai UE). În acest sens, guvernatorul spune că va folosi metode mai "ortodoxe", prin utilizarea, în special, a dobînzii. A doua direcţie presupune finalizarea procesului de liberalizare a contului de capital.

Singurul lucru sigur pentru perioada de după 2010 este adoptarea monedei unice europene, care presupune, în mod obligatoriu, ca piaţa româneas-că să participe la ERM II (Exchange Rate Mecanism), condiţie prevăzută de Tratatul de la Maastricht înainte de adoptarea monedei unice de către toate ţările nou intrate în UE.

Guvernatorul BNR a adus, din nou, în discuţie problema deficitelor şi a precizat: "Nici nu am fi adoptat metode < neortodoxe > dacă credeam că deficitul rezultat din creşterea consumului intern poate fi susţinut". Domnia sa spune că şi deficitul bugetului consolidat pare scăzut, însă presiunile care se exercită asupra lui sînt mari. Şi datoria publică este mică, însă există sarcini mari care trebuie realizate, în special investiţii de mediu şi de infrastructură, care necesită 30 milioane de euro.

Ca o replica la metodele folosite de BNR, Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din Senat, şi-a exprimat speranţa că BNR va renunţa la reglementarea privind rezervele minime obligatorii pentru băncile comerciale. "Sper ca sistemul bancar să devină mai liber", a precizat domnia sa.

Un alt efect al trecerii la moneda europeană a fost relevat de viceguvernatorul BNR, Cristian Popa: "Piaţa bancară va manifes-ta o tendinţă de concentrare, vor avea loc fuziuni bancare şi concentrări de capital". Domnia sa nu crede să existe nişe stabile pentru băncile cu capital autohton, care să le ferească de concurenţă.

Comparativ cu ţările din jur, în România numărul băncilor (39), la fel ca cel al unităţilor operaţionale la un milion de locuitori (2) este destul de redus. Dar, pentru guvernatorul Băncii Centrale acest lucru nu este o problemă: "Mai bine avem numai 20 de bănci, dar bune. Nu avem nevoie de bănci cu nume exotice".