Închiderea zăcământului de la Groningen creşte preţurile la iarnă dar şi importanţa României pentru piaţa energetică

Vestea că guvernul olandez plănuieşte să închidă cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Europa la 1 octombrie a şocat pieţele săptămâna trecută. Ca urmare preţurile contractelor futures de gaze naturale au urcat cu peste 30% din cauza îngrijorărilor legate de aprovizionarea pentru iarna viitoare. Întrucât depozitele europene de gaze naturale sunt încă neobişnuit de pline pentru această perioadă a anului, preţurile rămân însă scăzute pentru livrările din următoarele luni.

Închiderea zăcământului de la Groningen aduce România în centrul atenţiei. Cu recentele sale descoperiri de zăcăminte de petrol şi gaze naturale on şi off-shore, România, deja al doilea mare producător din Uniunea Europeană după Olanda, devine un furnizor cheie în arhitectura energetică a continentului.

Iarna trecută, Europa a reuşit să stocheze suficient gaz şi, odată cu o iarnă mai caldă, preţurile au scăzut radical faţă de maximele înregistrate după începerea invaziei ruseşti în Ucraina, ajungând la minime de 50 de euro pe MW. Este probabil ca aceeaşi strategie să fie adoptată din nou pentru a asigura aprovizionarea cu energie stabilă şi previzibilă.

Capacităţile de stocare a gazelor naturale din România sunt pline în proporţie de 63,5%, potrivit ultimelor date ale GIE (Gas Infrastructure Europe). Media UE este de 73,66%, Spania având depozitele de gaze naturale pline în proporţie de aproape 97%, iar Suedia fiind la peste 95%. În regiunea noastră, Ungaria este la 61%, Polonia la 62%, Cehia la 79%, Slovacia la 78% iar Bulgaria la 86%.

Închiderea câmpului de gaze naturale de la Groningen pune în perspectivă importanţa capacităţilor suplimentare de producţie de gaze naturale. Norvegia a reuşit să devină cel mai mare furnizor din Europa şi îşi creşte producţia. Olanda este cel mai mare producător direct de gaze naturale din UE, urmată de România şi Germania.

În timp ce producţia olandeză este în scădere, AIE estimează că producţia românească de gaze naturale va creşte datorită proiectului de dezvoltare a zăcământului de gaze de la Midia şi a celor offshore - Doina şi Ana. Cu rezerve de gaze estimate la 10 miliarde de metri cubi, Midia va furniza 1 miliard de miliarde de metri cubi pe an în perioada 2023-2026 - compensând declinul zăcămintelor mai mature.

Motivul închiderii zăcământului de la Groningen are legătură cu istoria sa zbuciumată. Punga de gaze a fost descoperită în 1956 şi a fost evaluată la 2.800 de miliarde de metri cubi. Un raport al Universităţii de Tehnologie din Eindhoven a estimat că Groningen este Arabia Saudită a Europei în ceea ce priveşte gazele naturale, cu o valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro de gaze în sol. Iniţial, se preconiza că zăcământul va fi exploatat până în 2050. Însă, începând cu anii 1980, o serie de cutremure, unele de peste 3,5 Richer, au destabilizat zona şi au afectat proprietăţile din regiune. Se estimează că cel puţin 127.000 din totalul de 327.000 de locuinţe din zonă au suferit pagube. Guvernul olandez a promis peste 22 de miliarde de euro pe o perioadă de 30 de ani pentru a despăgubi localnicii.

Ca urmare a acestei situaţii deosebite, producţia a fost limitată la 2,8 miliarde de metri cubi pe an, iar Groningen a contribuit foarte puţin la aprovizionarea globală a Europei. În plus, gazul natural de acolo are un indice caloric scăzut, deoarece are 14% azot necombustibil. Deşi acest lucru îi diminuează şi mai mult importanţa, Groningen a fost considerat o soluţie de rezervă în cazul în care Europa va avea nevoie de mai mult gaz natural pe timp de iarnă. Sursele media spun că decizia nu este definitivă, dar există o presiune politică puternică asupra guvernului pentru a închide câmpul din cauza cutremurelor, iar soarta acestuia este pecetluită.