Încrederea mediului de afaceri din România a crescut, în aprilie

Indicatorul de încredere a mediului de afaceri din România, publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator - ESI), a crescut în aprilie pentru a doua lună la rând, în timp ce încrederea în economiile din zona euro a continuat să scadă pe fondul războiului din Ucraina.

Astfel, indicatorul Comisiei pentru România a înregistrat o valoare de 104,3 puncte în luna aprilie, peste media pe termen lung a ESI (100) şi în creştere lunară cu 0,6 puncte de la valoarea revizuită în sus de 103,7 puncte din martie. În februarie şi ianuarie ESI a înregistrat valori de 102,5 puncte, respectiv 102,9 puncte.

Potrivit analiştilor BCR Cercetare, avansul din aprilie al ESI a avut la bază îmbunătăţirea sentimentului managerilor din sectorul de servicii şi cel manufacturier. În acelaşi timp, analiştii consideră că problemele de pe lanţurile de aprovizionare şi inflaţia ridicată generate de războiul din Ucraina ar putea produce noi pagube în economia României în lunile următoare.

"ESI nu reflectă până acum impactul războiului din Ucraina, dar combinaţia de preţuri ridicate şi turbulenţe pe partea lanţurilor de aprovizionare ar putea să cântărească (negativ) pe valorile din lunile următoare. Dinamica PIB pentru primul trimestru din 2022 ar putea fi uşor pozitivă în ritm trimestrial, iar o contracţie în al doilea trimestru al anului nu ar trebui exclusă", comentează Eugen Sinca, analist BCR.

Potrivit acestuia, economia României ar putea creşte cu 2,8% în 2022 (estimarea de creştere a BCR), însă condiţia este ca războiul din Ucraina să se încheie în curând cu o soluţie politică.

În ianuarie, ESI a scăzut cu 1,1 puncte, de la 103,6 puncte în decembrie 2021. Valoarea din octombrie şi noiembrie 2021 a ESI a fost de uşor peste media pe termen lung de 100 de puncte, economia fiind lovită foarte puternic de valul extrem de sever de Covid-19 din ultimele 3 luni ale lui 2021, care au fost, de altfel, marcate de o criză politică majoră.

Economia României a stagnat în a doua jumătate a lui 2021, timp în care inflaţia a accelerat puternic. Scăderea ESI în perioada august-noiembrie 2021 a indicat această dinamică slabă a economiei comparativ cu lunile de primăvară şi vară 2021, când economia României şi-a atins viteza maximă de creştere ca urmare a eliminării restricţiilor şi manifestării consumului reprimat din perioada de vârf a restricţiilor.

Valul al patrulea al pandemiei extrem de puternic a afectat activitatea în economie, iar în trimestrul al treilea economia (PIB) a înregistrat o dinamică pozitivă de doar 0,4% în ritm trimestrial, în mare parte datorită contribuţiei pozitive semnificative a agriculturii. În trimestrul al patrulea, activitatea a fost de asemenea sub potenţial, în decembrie înregistrându-se o scădere economică de 0,1%.

Primul trimestru din 2022 a avut în general date economice care au surprins pozitiv, producţia industrială, construcţiile şi comerţul cu amănuntul marcând un început de an 2022 relativ puternic după încetinirea din finalul lui 2021. Economiştii anticipează o creştere economică trimestrială de +0,2% în primul trimestru din acest an prin care s-ar evita o recesiune tehnică.

• Comisia Europeană: Incertitudinea economică din România a scăzut în luna aprilie, condiţiile de pe piaţa muncii s-au îmbunătăţit

De notat faptul că executivul european a început să publice din luna octombrie 2021 un indicator nou privind incertitudinea economică, iar acesta a marcat în aprilie prima scădere din ultimele 5 luni. Indicatorul privind incertitudinea economică începuse să crească încă dinainte de conflictul armat din Ucraina, iar în aprilie a scăzut puternic cu 4,5 puncte în ritm lunar la 10,6 puncte. Indicatorul arată practic că managerii locali anticipează cu mai mare uşurinţă evoluţia viitoare (probabil pozitivă) a afacerilor lor.

În acelaşi timp, indicatorul privind evoluţiile de pe piaţa muncii a cunoscut o îmbunătăţire în aprilie, acesta înregistrând o valoare de 108,9 puncte, în creştere de la 106,4 puncte în martie. Rata şomajului în România, în lunile februarie şi ianuarie, a fost de 5,7%, iar indicatorul Comisiei indică o uşoară îmbunătăţire a situaţiei angajărilor de pe piaţa muncii în luna aprilie.

Tendinţa pozitivă în ceea ce priveşte creşterea locurilor de muncă din economie şi rata relativ redusă a şomajului este deja de câteva luni bune contrabalansată de rata de creştere a salariilor care a fost real negativă în a doua jumătate a anului 2021 şi doar uşor real pozitivă (rata ajustată cu inflaţia) în ultimele două-trei luni. 

Per total, în industrie încrederea a urcat cu 1,4 puncte la 1,2 puncte în aprilie de la un nivel de -0,2 puncte în martie, evoluţie venită pe fondul îmbunătăţirii comenzilor de la export şi a aşteptărilor de producţie.

În servicii încrederea a urcat cu 1,5 puncte, la o valoare de 10,4 în aprilie, de la 8,9 puncte în martie, evoluţie venită pe fondul unei perspective optimiste a cererii din partea consumatorilor pentru următoarele 3 luni.

În comerţul retail încrederea a scăzut la 0,2 puncte în aprilie de la o valoare de 1,5 puncte în martie ca urmare a unui declin semnificativ a situaţiei de business din precedentele 3 luni, în timp ce în construcţii încrederea s-a deteriorat uşor, la o valoare de -9,7 puncte, de la -9,4 puncte în martie.

Potrivit sondajului Comisiei, preţurile de vânzare din România au crescut în comerţ retail, construcţii şi servicii şi au scăzut în sectorul manufacturier.

ESI pentru întreaga Uniune Europeană a înregistrat în martie un declin lunar de 1,7 puncte, după declinul de 5,3 puncte din martie, evoluţie venită pe fondul anticipaţiilor de scădere a cererii. Evoluţia din ultima perioadă semnalează o probabilă recesiune a economiei europene după stagnarea din ultimele trimestre.