Încrederea mediului de afaceri din România s-a deteriorat în luna mai

• Prima scădere a ESI după patru luni de creştere • Economia zonei euro rămâne sub presiune şi riscă să intre în recesiune

Indicatorul de încredere a mediului de afaceri din România, publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator - ESI), a înregistrat în luna mai prima scădere după patru luni consecutive de creştere, potrivit datelor publicate ieri. În acelaşi timp, încrederea managerilor din economiile zonei euro nu a marcat vreo modificare substanţială (+0,1 puncte lună/lună), în timp ce la nivelul celor 27 de economii ale UE s-a înregistrat o scădere de 0,5 puncte în comparaţie cu luna aprilie. Încrederea în economiile din zona euro a suferit o deteriorare puternică în ultimele luni pe fondul agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei.

Astfel, indicatorul Comisiei pentru România a înregistrat o valoare de 102,2 puncte în luna mai, în scădere lunară cu 1,7 puncte faţă de valoarea revizuită negativ de 103,9 puncte din aprilie, însă în continuare peste media pe termen lung a ESI de 100 de puncte. Iniţial, pentru luna aprilie, Comisia a publicat o valoare a ESI de 104,3 puncte. Şi datele pe martie, februarie şi ianuarie au suferit din nou modificări după au fost revizuite pozitiv în aprilie: în martie ESI a avut o valoare de 103,3 puncte (de la 103,7 puncte iniţial), în februarie de 102,6 puncte (faţă de 102,9 iniţial) şi de 102,3 puncte în ianuarie (faţă de 102,5).

Amintim că sondajul privind tendinţele în economie în perioada mai-iulie, sondaj publicat vineri de către Institutul Naţional de Statistică (INS), a arătat că managerii chestionaţi anticipează creştere a activităţii economice în toate cele patru sectoare ale economiei (industrie prelucrătoare, construcţii, comerţ cu amănuntul şi servicii), precum şi noi majorări de preţuri şi o relativă stagnare a numărului de salariaţi, excepţie fiind comerţul cu amănuntul.

Potrivit analiştilor BCR Cercetare, deteriorarea încrederii din luna mai a fost una generală, excepţie fiind sectorul de comerţ cu amănuntul. "În primele două luni din cel de-al doilea trimestru ESI a cunoscut o îmbunătăţire în raport cu primul trimestru, sprijinind un avans trimestrial moderat al PIB, cu condiţia ca iunie să nu aducă o deteriorare semnificativă. Cu toate acestea, ESI s-a dovedit inutil ca proxy pentru creşterea PIB din primul trimestru al anului, ca majoritatea indicatorilor cu frecvenţă ridicată", arată Ciprian Dascălu, economistul şef al BCR, într-un raport de analiză.

În primul trimestru din 2022 creşterea PIB a surprins puternic pe partea pozitivă cu un avans trimestrial de 5,2%, datele urmând a fi explicate în data de 8 iunie când INS va publica datele detaliate privind dinamica economiei. Consumul şi dinamica preţurilor a contribuit probabil cel mai mult la avansul PIB din primul trimestru în condiţiile în care cererea de consum a românilor a rămas extrem de puternică în ciuda inflaţiei record, cel mai probabil datorită relaxării restricţiilor la jumătatea lunii februarie, a tensionării pieţei muncii şi a bilanţurilor gospodăriilor care sunt solide după finalul lui 2021 în care valul pandemic a întârziat cel mai probabil anumite intenţii de consum.

Potrivit analiştilor BCR, economia României ar putea creşte cu 5% în 2022.

"Indicele BCR cu frecvenţă zilnică privind evoluţiile din economie arată că activitatea economică s-a situat la 109% din media unei luni normale pre-pandemie în primele două săptămâni din luna mai. În luna martie activitatea economică estimată a fost la 104% din media unei luni normale pre-pandemie, iar în luna aprilie la 101%. Indexul nostru sugerează o accelerare a activităţii economice în prima jumătate a celui de al doilea trimestru, care vine după o creştere trimestrială surprinzătoare anunţată de INS de 5,2% pentru primul trimestru al acestui an. Indicele nostru surpinde foarte bine revizuirile făcute de INS pe seria istorică pentru anul 2021. Conform noilor date, creşterea economică pentru anul 2022 faţă de 2021 ar putea ajunge la 5%, însă aşteptăm publicarea datelor detaliate privind componenţa PIB care vor fi disponibile pe 8 iunie pentru a ne schimba prognoza de creştere economică de 2,8% pentru acest an", arătau recent analiştii BCR.

Seria istorică de date pentru creşterile trimestriale ale PIB a fost revizuită substanţial după ce INS a "modificat modelul de ajustare sezonieră". Analiştii BCR mai notează că, "luând în calcul noile date, România a trecut printr-o recesiune tehnică în prima jumătate a anului 2020, iar efectul de carry-over pentru creşterea din 2022 din ultimul trimestru al anului 2021 a devenit pozitiv după ce creşterea trimestrială pentru T4 2021 a fost revizuită la 1,0% de la -0,1%".

De notat că înmatriculările de noi autovehicule au scăzut semnificativ în toate ţările din Europa Centrală şi de Est în luna aprilie, cu excepţia României, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor Europeni de Autovehicule, citate de analiştii Erste Bank. Aceasta a fost cea mai slabă lună aprilie din istorie în termeni de unităţi vândute (aprilie 2020, lună de lockdown general, a fost scoasă din seria de date) pentru regiune, per total, în timp ce în România, în luna aprilie, vânzările au crescut cu circa 25% an/an în aprilie şi cu peste 35% în primele patru luni din 2022 comparativ cu primele patru luni din 2021.

• Comisia Europeană: Deşi incertitudinea economică din România a crescut în luna mai, condiţiile de pe piaţa muncii s-au îmbunătăţit

De notat faptul că executivul european a început să publice din luna octombrie 2021 un indicator nou privind incertitudinea economică, iar acesta a marcat în luna mai o nouă creştere după o primă scădere în luna aprilie. Indicatorul privind incertitudinea economică începuse să crească încă dinainte de conflictul armat din Ucraina, iar în luna mai a urcat cu 2,2 puncte în ritm lunar la 12,8 puncte. Indicatorul arată în general uşurinţa/dificultatea cu care managerii chestionaţi anticipează evoluţia viitoare a afacerilor lor.

În acelaşi timp, indicatorul privind evoluţiile de pe piaţa muncii a cunoscut o nouă îmbunătăţire în luna mai, acesta înregistrând o valoare de 109,9 puncte, în creştere de la 108,8 puncte în aprilie. Rata şomajului în România, în lunile februarie şi martie, a fost de 5,7%, iar indicatorul Comisiei indică o uşoară îmbunătăţire a situaţiei angajărilor de pe piaţa muncii în luna mai.

Tendinţa pozitivă în ceea ce priveşte creşterea locurilor de muncă din economie şi rata relativ redusă a şomajului este însă contrabalansată de inflaţie care face ca rata de creştere a salariilor să fie în continuare sub presiune după ce a fost real negativă în tot semestrul secund al anului 2021.

Per total, în industrie încrederea a scăzut cu 0,1 puncte în luna mai, la 0,9 puncte de la 1,0 puncte în aprilie, evoluţie venită pe fondul înrăutăţirii comenzilor atât domestice cât şi de la export şi a aşteptărilor de producţie mai scăzute pentru următoarele luni.

În comerţul retail (cu amănuntul) încrederea a urcat puternic, cu 5,5 puncte în ritm lunar, la 6,5 puncte în mai de la o valoare de 1,0 puncte în aprilie, evoluţie venită pe fondul unor vânzări puternice în precedentele 3 luni, a unor stocuri scăzute în prezent şi a unor aşteptări ridicate pe comenzi pentru următoarele 3 luni.

"Încrederea mai bună din sectorul de retail ar putea fi explicată de cererea suplimentară de bunuri din partea refugiaţilor ucraineni. Circa 1,07 milioane au trecut în România de la izbucnirea războiului", mai arată Ciprian Dascălu, economistul BCR.

Potrivit datelor oficiale, circa 10% din refugiaţii ucraineni au ales să rămână în ţara noastră.

În acelaşi timp, în servicii încrederea a scăzut la 7,0 puncte în luna mai de la o valoare de 9,8 puncte în aprilie ca urmare a unui declin a cererii anticipate pentru următoarele 3 luni, în timp ce în construcţii încrederea s-a deteriorat uşor, la o valoare de -11,0 puncte, de la -10,4 puncte în aprilie.

Potrivit sondajului Comisiei, preţurile de vânzare din România au crescut industria prelucrătoare, construcţii şi servicii şi au scăzut în comerţul cu amănuntul.

Amintim că Banca Naţională a României (BNR) a accelerat în ultima perioadă ritmul majorărilor de dobândă şi a semnalat noi majorări către o dobândă-cheie de peste 5%, de la 3,75% în prezent, în condiţiile în care BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei va atinge un maxim în luna iunie de 14,2% şi va scădea spre 12,5% în finalul anului. BNR a justificat majorarea lentă a dobânzilor prin dorinţa de a nu sugruma economia, însă datele de la INS privind dinamica economică oferă semnale (cererea puternică de consum în special) că dobânzile continuă să fie prea scăzute pentru contracararea eficientă a inflaţiei şi revenirea la stabilitatea preţurilor, definită ca o rată anuală a inflaţiei de 2%.

Recent, Radu Crăciun, directorul general al BCR Pensii şi preşedintele Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR), a afirmat că BNR tratează cu detaşare inflaţia şi că românii au nevoie de un moment de tipul «whatever it takes» pentru a da substanţă angajamentului băncii centrale de a combate creşterea preţurilor de consum. Potrivit acestuia, dobânzile continuă să fie mult prea scăzute în condiţiile în care creditarea continuă să accelereze şi că populaţia a început să recurgă şi mai puternic la economii pentru consum, ceea ce ar trebui să atragă atenţia BNR că inflaţia nu este generată doar de către ofertă. "Psihologia inflaţionistă nu o schimbi nici cu comunicate instituţionale aride şi greu de înţeles, şi nici cu abordări umoristice", spune Radu Crăciun.